Impozitarea pensiilor speciale cu 85 la sută, amânată de CCR. Când ar urma să fie dezbătută sesizarea

Curtea Constituţională a dezbătut marţi sesizările depuse de Avocatul Poporului şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind impozitarea pensiilor speciale cu 85 la sută. Magistraţii instanţei supreme susţin că "pensiile vizate de lege sunt supuse unei duble impuneri", iar noua "taxă" nu doar că este discriminatorie şi reprezintă un impozit pe venit "deghizat".

RomaniaTV.net
14 iul. 2020, 05:05
Impozitarea pensiilor speciale cu 85 la sută, amânată de CCR. Când ar urma să fie dezbătută sesizarea

UPDATE: CCR ar fi amânat, marți, pronunțarea pe sesizările Avocatului Poporului şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în legătură cu legea privind noul sistem de impozitare a pensiilor de serviciu, au precizat surse oficiale, conform Ştiripesurse. Subiectul va fi tranșat pe 30 septembrie. 

Pe 18 iunie, ÎCCJ a atacat la Curtea Constituţională legea care stabileşte un nou sistem de impozitare a pensiilor de serviciu.

ÎCCJ atacă la Curtea Constituţională legea prin care se taie pensiile speciale

Magistraţii ÎCCJ susţin că legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal este neconstituţională în ansamblul său, deoarece încalcă dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi (5), ale art. 16, ale art. 44, ale art. 53 alin. (2), ale art. 56 alin. (2), ale art. 73 alin. (3) lit. l, ale art. 75 alin. (1), ale art. 124 alin. (3), ale art. 134 alin. (4) şi ale art. 147 alin. (4) din Constituţie.

Înalta Curte a atacat la CCR legea privind impozitarea pensiilor speciale pe motiv că unul dintre cele cinci principii ale fiscalităţii reglementate de Codul fiscal vizează „justeţea impunerii sau echitatea fiscală”, care „asigură ca sarcina fiscală a fiecărui contribuabil să fie stabilită pe baza puterii contributive, respectiv în funcţie de mărimea veniturilor sau a proprietăţilor acestuia”.

„Aşezarea justă şi echitabilă a sarcinii fiscale constituie una dintre componentele statului de drept, aşa cum este definit statul român prin art. 1 alin. (3) din Constituţie. (…) În jurisprudenţa Curţii Constituţionale s-a reţinut în mod constant că statul are o marjă largă de apreciere în stabilirea politicii fiscale şi revine legiuitorului competenţa exclusivă de a stabili cuantumul impozitelor şi de a acorda exceptări sau scutiri de la aceste obligaţii în favoarea anumitor categorii de contribuabili şi anumite perioade de timp, sub rezerva respectării dispoziţiilor art. 56 din Constituţie privind justa aşezare a sarcinilor fiscale”, precizează ÎCCJ.

Impozitarea pensiilor speciale cu 85 la sută reprezintă o discriminare

Instanţa supremă consideră că noua „taxă” nu doar că este discriminatorie şi reprezintă un impozit pe venit „deghizat”, dar se calculează practic asupra venitului net din pensii, după deducerea din pensia brută a impozitului pe venit, ceea ce ar duce, de la un anumit nivel, la un procentaj de fiscalizare calculat la pensia brută de 95%.

„Legea instituie o taxă pe venitul din pensiile reglementate de legile speciale care este diferită de impozitul pe venit şi se cumulează cu acesta din urmă, ceea ce înseamnă că acestei categorii de venituri, care fac obiectul taxării conform legii criticate, li se aplică atât impozitul pe veniturile din pensii, cât şi taxa nou instituită. Rezultă, astfel, că pensiile vizate de lege sunt supuse unei duble impuneri, contrar principiului nediscriminării şi principiului aşezării juste şi echitabile a sarcinii fiscale”, precizează ICCJ.

Legea privind impozitarea pensiilor speciale e neconstituţională, susţine Instanţa supremă

ICCJ mai arată că, prin raportare la cuantumul de 7.000 de lei al sumei nesupuse taxei criticate, impunerea taxei vizează o categorie restrânsă de contribuabili care obţine venituri din pensii şi indemnizaţii pentru limită de vârstă în condiţiile legilor speciale.

Un alt argument este reprezentat de încălcarea principiului statului de drept, în componenta sa referitoare la principiul impunerii fiscale juste şi echitabile, precum şi de încălcarea principiului egalităţii statuat de Constituţie şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Instanţa supremă mai acuză încălcarea principiului clarităţii, previzibilităţii şi predictibilităţii legii, a principiului independenţei judecătorilor, precum şi încălcarea principiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO.

De asemenea, magistraţii Instanţei supreme amintesc că legea a fost supusă întâi dezbaterii şi adoptării Senatului, Camera Deputaţilor fiind for decizional. Acest lucru contravine prevederilor din Constituţie care stabilesc o altă procedură în privinţa reglementărilor referitoare la statutul judecătorilor şi al procurorilor.

Avocatul Poporului a atacat la CCR impozitarea cu până la 85% a tuturor pensiilor speciale

Şi Avocatul Poporului a transmis CCR o sesizare privind legea referitoare la impozitarea pensiilor speciale.

Pe 17 iunie, Camera Deputaţilor a votat modificarea şi completarea Legii 227/2015 privind Codul fiscal, care are ca obiect de reglementare instituirea unei taxe pe veniturile şi indemnizaţiile pentru limită de vârstă.

Conform unui amendament, pensiile cu valoare de până la 2.000 de lei inclusiv nu se impozitează, cele cuprinse între 2.000 şi 7.000 se impozitează cu 10%, iar pensiile cu o valoare de peste 7.001 lei se impozitează cu 85% pentru ceea ce depăşeşte această sumă.

Ministrul Apărării: „Pensiile militarilor nu sunt pensii speciale!”