Inspecţia Judiciară a verificat peste 3.000 de dosare în care DNA a cercetat procurori şi judecători

Peste 3.000 de dosare care au vizat procurori şi judecători au fost instrumentate de procurorii DNA în perioada 1 ianuarie 2014 – 31 iulie 2018, potrivit unui control realizat de Inspecţia Judiciară. Numărul total al magistraţilor nu a putut fi stabilit cu exactitate, pentru că unii dintre ei apar în mai multe dosare.

17 oct. 2019, 16:13
Inspecţia Judiciară a verificat peste 3.000 de dosare în care DNA a cercetat procurori şi judecători

Inspecţia Judiciară a verificat „modul de respectare a principiilor generale care guvernează activitatea de urmărire penală, respectiv activitatea de judecată, în cauzele de competenţa Direcţiei Naţionale Anticorupţie în care au fost cercetate/urmărite/judecate persoane având calitatea de magistrat şi în cauzele de pe rolul instanţelor în care trimiterea în judecată s-a realizat prin rechizitorii emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie care au legătură cu dosarele în care au fost urmăriţi magistraţi”, pentru perioada 01.01.2014 – 31.07.2018. 

Dosare privind procurori

”Din datele transmise de Structura centrală şi Structurile teritoriale ale D.N.A. a rezultat că, în perioada de referinţă, la nivelul Structurii Centrale şi a structurilor teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie au fost înregistrate 1.459 de dosare vizând procurori”, se arată în raportul de peste 250 de pagini, publicat de Inspecţia Judiciară.

Dintre acestea, în 163 de dosare cercetările au fost demarate urmare a sesizării din oficiu, iar în celelalte 1.296 de dosare, ca urmare a plângerilor/denunţurilor unor persoane fizice sau juridice, a disjungerilor din alte dosare ori prin alte modalităţi, potrivit raportului.

”În total, la nivelul Structurii Centrale şi a structurilor teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie au fost vizaţi 845 de procurori, dintre care 2 membri/foşti membri ai Consiliului  Superior al Magistraturii şi 5 inspectori judiciari procurori”, a mai transmis Inspecţia Judiciară.

Inspectorii au verificat şi modul de respectare a principiilor generale care guvernează activitatea de urmărire penală, în dosarele vizând magistraţi înregistrate la D.N.A. – Structura Centrală şi Structurile teritoriale.

”Verificările efectuate de către inspectorii judiciari cu privire la dosarele soluţionate în perioada de referinţă şi la cele aflate în lucru, până la data operaţionalizării SIIJ, au relevat faptul că, în special cauzele înregistrate în anii 2014, 2015, atât la nivelul secţiilor, cât şi la nivelul serviciilor teritoriale ale DNA, cauzele au fost soluţionate în termen rezonabil. S-a stabilit şi existenţa unor situaţii, în care cauze finalizate prin soluţii de netrimitere în judecată au fost soluţionate după perioade mari de timp de la data înregistrării sesizării la DNA (secţii/servicii teritoriale) fără a fi identificate cauze obiective care să justifice aceste întârzieri”, se mai arată în raport.

Documentul face referire la ”lipsa de ritmicitate în efectuarea urmăririi penale, corelată cu perioade de inactivitate”.

”Analiza dosarelor a evidenţiat că aceste situaţii se justifică pe de o parte prin prisma unor motive obiective, volum mare activitate, fluctuaţie de personal, iar pe de altă parte a unor cauze subiective, precum lipsa rolului activ al procurorului în instrumentarea cauzelor”, a mai transmis Inspecţia Judiciară.

”În ceea ce priveşte soluţiile de netrimitere în judecată s-a constatat existenţa în unele situaţii, a unei motivări contradictorii temeiului legal al soluţiei de clasare. (…) S-a constatat existenţa unei practici neunitare, atât în cadrul aceluiaşi serviciu, cât şi între servicii diferite, privind comunicarea soluţiilor de clasare magistraţilor vizaţi – se constată fie că soluţiile de clasare nu au fost comunicate magistraţilor vizaţi, chiar în situaţia în care au fost audiaţi în cauză ca martori, având cunoştinţă de aspectele cercetate, fie au fost comunicate magistraţilor vizaţi, chiar dacă nu au fost audiaţi în respectivele cauze, neidentificându-se un motiv obiectiv pentru necomunicarea soluţiilor în celelalte cauze penale”, mai arată Inspecţia Judiciară.

Inspecia judiciară mai vorbeşte despre: situaţii de solicitare de la instanţele de judecată a dosarelor civile/penale ce se aflau pe rolul instanţelor de judecată, indiferent de stadiul de soluţionare, în vederea efectuării urmăririi penale în cauzele privind magistraţii, ce se poate constitui într-un potenţial factor de presiune asupra judecătorilor învestiţi cu soluţionarea respectivelor dosare; nerespectarea condiţiilor legale de solicitare a emiterii mandatelor de supraveghere tehnică.

”S-au constatat situaţii în care prin constituirea unor dosare noi vizând, în esenţă, aceleaşi fapte cercetate într-un dosar anterior, s-a solicitat de către procuror şi s-au obţinut mandate de supraveghere tehnică vizând magistraţi, cu depăşirea duratei legale în materia măsurilor de supraveghere tehnică. S-au creat, astfel, situaţii în care, pentru aceleaşi fapte, un magistrat a fost supravegheat în baza a două măsuri de supraveghere tehnică a căror durată curgea în paralel vizând aceleaşi acuzaţii sau, pentru aceleaşi fapte, un magistrat a fost supravegheat, consecutiv, pe o durată totală ce depăşeşte perioada prevăzută de art. 144 alin.(3) Cod procedură penală”, a mai transmis Inspecţia Judiciară.
Aspecte care vizează dosarele cu judecători.

Dosare privind judecători

Din datele puse la dispoziţie de echipa de inspectori procurori şi care au fost transmise de Structura centrală şi Structurile teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie a rezultat că, în perioada de referinţă, la nivelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au fost înregistrate 1.443 dosare vizând judecători, din care un număr de 1.208 dosare au fost soluţionate, iar un număr de 235 dosare nu erau încă soluţionate la data de 30 iulie 2018.

În total, la nivelul Structurii Centrale şi a structurilor teritoriale ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie au fost vizaţi, 1.962 de judecători (351 în materie penală şi 1590 în materie civilă – între care un membru al Curţii Constituţionale, 13 judecători membri/foşti membri ai Consiliului  Superior al Magistraturii şi 16 inspectori judiciari).

În dosarele soluţionate au fost vizaţi 1.604 judecători (293  în materie penală şi 1293 judecători în materie civilă, la care se adaugă 11 judecători membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, un judecător al Curţii Constituţionale şi 5 judecători inspectori).

”De menţionat este faptul că nu există posibilitatea efectuării unui calcul exact al numărului total de judecători vizaţi în dosarele de urmărire penală analizate, având în vedere faptul că, pe de o parte, există judecători care au fost vizaţi în mai multe dosare (unele soluţionate şi altele nesoluţionate încă) sau că o singură sesizare vizează mai mulţi judecători care erau vizaţi şi în alte plângeri/denunţuri/sesizări. Pe de altă parte au fost identificate numeroase situaţii în care judecători care funcţionează la instanţe din raza teritorială a unei curţi de apel, au fost vizaţi în dosare de la mai multe structuri teritoriale diferite, ori judecători care, din diverse motive, nu mai sunt parte a sistemului judiciar sau care, urmare a unor cereri de transfer sau a promovării, nu mai funcţionează la instanţele la care au funcţionat în momentul înregistrării dosarelor care îi vizau/vizează ori au fost transferaţi la unităţi de parchet”, a mai transmis Inspecţia Judiciară.

Sursa citată a mai precizat că există un număr semnificativ de cauze în care plângerile/denunţurile au avut un caracter generic, judecătorii nefiind identificaţi nici nominal, nici numeric.

În ceea ce priveşte dosarele având ca obiect rechizitorii emise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie, pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al curţilor de apel şi instanţelor arondate acestora, au fost înregistrate 1.564 de dosare, din care 66 de dosare cu inculpaţi magistraţi – judecători şi procurori.

Din numărul total de dosare înregistrate pe rolul instanţelor, 937 de dosare (din care 46 cu inculpaţi magistraţi) au fost soluţionate definitiv.