Senatul francez a adoptat un proiect de lege prin care se impune ca Notre Dame să fie reconstruită așa cum era înainte de incendiu, cu cherestea și tehnici de tâmplărie medievală, care au fost evidențiate deja în demonstrații publice în piața catedralei. „Demonstrează… în primul rând că am făcut alegerea corectă în a reconstrui identic tâmplăria, din stejar crescut în Franța”, spune generalul Jean-Louis Georgelin, cel care conduce eforturile de reconstrucție.

Acum, fotografii și videoclipuri noi incredibile de la National Geographic dezvăluie materialele, metodele medievale și mașinile moderne folosite pentru a-i reda emblematicei catedrale splendoarea de odinioară. Progresul inițial a fost blocat de pandemie şi a durat mai bine de doi ani pentru a curăța suprafețele de reziduuri toxice, precum plumbul topit, și pentru a îndepărta lemnul ars și alte resturi, folosindu-se în aceste munci roboți acționați de la distanță. Structura a fost stabilizată și restaurarea efectivă a catedralei a început în septembrie 2021.

Alte Articole

Marius Elisei dă de pământ cu Oana Roman. Atac suburban la ...

Cel mai dur discurs al lui Volodimir Zelenski, susținut la Bruxelles. ...

Investiții masive prin PNRR, la Sala Polivalentă din București. ...

Structura de stejar şi şarpantele acoperişului vor fi complet restaurate. Dulgherii din SUA și Franța folosesc tehnici și unelte medievale de încadrare, tăind fiecare grindă dintr-un singur buștean de stejar, provenit din copaci vechi de secole din pădurea seculară Bercé și din alte părți ale Franței. Turla, care a fost instalată la sfârșitul anilor 1800, va fi construită conform specificațiilor iniţiale ale arhitectului Eugene Viollet-le-Duc și va avea o înălţime de 90 de metri. Atât acoperișul, cât și turla vor fi acoperite din nou cu plumb.

Citeşte şi Salt extrem cu parașuta, în Catedrala Mântuirii Neamului. Imagini revoltătoare / Reacția BOR (VIDEO)

Când vine vorba de arcade, trebuie subliniat că mai mult de 80% din piatra căzută a fost recuperată. Acestea vor fi reparate sau înlocuite pentru a se potrivi cu specificațiile originale prin catalogarea și scanarea lor folosind tehnologia de imprimare 3-D. Inițial, piatra din secolul al XII-lea a fost extrasă din carierele care se află sub Paris. Acum, calcarul este extras în Oise și Aisne, care sunt la nord de Orașul Luminii. În plus, experții vor întări piatra deteriorată prin umplerea găurilor cu chit specializat.

Actualizări estetice suplimentare sunt în curs. De exemplu, picturile murale sunt reparate folosind un gel special pentru a elimina toxinele. Și cele 130 de vitralii ale Notre Dame, care au fost în mare parte nevătămate, sunt curățate, în timp ce altele sunt îndepărtate temporar pentru a preveni orice deteriorare accidentală în timpul restaurării.

Trebuie spus că munca restauratorilor este în mare parte uşurată de atelierele de „arheologie experimentală”, unde mii de împătimiţi exersează tehnici medievale de construcţie. Sunt locuri unde istoria este refăcută cu sunetul dălții împotriva pietrei și toporului împotriva lemnului, în timp ce artizanii secolului XXI reînvață și perfecționează abilitățile medievale uitate de demult. Este cazul Proiectului Guédelon, care a fost conceput ca un exercițiu de „arheologie experimentală” în urmă cu 25 de ani. Acum, într-o întorsătură neprevăzută a destinului, Guédelon, care îşi trage numele nobil din secolul al XIII-lea plecat să lupte în Cruciade, joacă un rol vital în restaurarea structurii și sufletului catedralei Notre Dame.

O serie de companii care licita pentru lucrarea Notre Dame au angajat deja dulgheri instruiți la Guédelon, scrie The Guardian. Stéphane Boudy face parte dintr-o mică echipă de dulgheri de la șantierul medieval, unde lucrează din 1999. Boudy, acum în vârstă de 51 de ani, s-a pregătit ca brutar, apoi a lucrat ca electrician, până și-a descoperit vocația la Guédelon. El explică modul în care tăierea manuală a fiecărei grinzi – o singură bucată dintr-un singur copac – respectă „inima” lemnului verde care îi conferă puterea și rezistența. „Avem 25 de ani de experiență în tăierea, decuparea și finisarea manuală a lemnului”, spune el. „Este ceea ce am făcut în fiecare zi timp de 25 de ani. Dacă acest loc nu ar fi existat, poate că experții ar fi spus: nu, nu se poate reproduce acoperișul Notre Dame, aşa cum a fost înainte de incendiu. Noi am arătat că se poate.

Nu este vorba doar de nostalgie aici. Dacă acoperișul Catedralei Notre Dame a rezistat 800 de ani se datorează tocmai lucrului manual. Nu există inimă în lemnul tăiat de gater”, mai spune el.

Citeşte şi Ce vizitează turiștii străini în București. Mulți se tem că vor fi jefuiți și că nu vor avea apă la cazare

Maryline Martin este co-fondatoare a proiectului Guédelon, care atrage aproximativ 300.000 de vizitatori plătitori în fiecare an și a fost prezentat într-o serie de documentare BBC din 2014, Secrets of the Castle. Ea spune că fierarul castelului din acest proiect a fost însărcinat să facă topoarele care vor tăia lemnul pentru Notre Dame, iar dulgherii săi sunt așteptați să-i instruiască pe alții să lucreze la catedrală.

Florian Renucci, directorul șantierului din Guédelon și un filosof devenit maestru zidar, a fost deja rugat să supravegheze pregătirea artizanilor care ar trebui să lucreze la Notre Dame.

Munca este minuțioasă, dar orașul speră că sacrul său lăcaş de cult va renaște până când Parisul va deveni găzda Jocurilor Olimpice de vară, în 2024.