Klaus Iohannis ar putea prelua şefia NATO. Preşedintele României este printre candidaţii vehiculaţi

Klaus Iohannis ar putea prelua şefia NATO. La mai bine de şapte decenii de la fondare, mulţi consideră că a venit vremea pentru o femeie la conducerea Alianţei. Căutările au în vizor totodată candidaţi din estul Europei.

Klaus Iohannis ar putea prelua şefia NATO. Preşedintele României este printre candidaţii vehiculaţi

Un potenţial candidat ar putea fi chiar preşedintele Klaus Iohannis, dar alegerea unui reprezentant al României la şefia NATO ar putea fi considerată puţin cam provocatoare în privinţa Rusiei, relatează Politico.

Noua misiune NATO este să-şi găsească un nou şef. Actualul secretar general NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, fost premier, şi-a început mandatul în octombrie 2014. Aliaţii i-au extins mandatul în primăvara lui 2019 până în septembrie 2022, pentru a câştiga timp în procesul de căutare a unui succesor. Discuţiile oficiale abia au început în cadrul NATO, iar succesorul lui Stoltenberg ar urma să fie anunţat la summitul liderilor Alianţei de la Madrid, prevăzut să aibă loc la sfârşitul primăverii sau la începutul verii lui 2022. Speculaţiile în privinţa succesorului potrivit sunt numeroase.

La 72 de ani de la înfiinţarea NATO, mulţi oficiali, diplomaţi şi experţi în domeniul militar sunt de părere că a venit vremea pentru o femeie la conducerea celei mai puternice alianţe de apărare din lume. În plus, este luată în considerare o personalitate din Europa de Est, ceea ce ar transmite un semnal clar împotriva ameninţării ruse. Trei nume sunt evocate în funcţie de aceste cerinţe: fosta preşedintă croată Kolinda Grabar-Kitarovici, fosta preşedintă lituaniană Dalia Grybauskaite şi actuala preşedintă estonă Kersti Kaljulaid.

Alte articole

Viorel Cataramă face noi declaraţii şocante: „Eu sunt convins că, pentru ceea ce a făcut Klaus Iohannis, pentru lovitura de stat pe care a dat-o, acesta va face puşcărie tot restul vieţii”

Autoturismul Audi A6 folosit de Klaus Iohannis pe când era primar a fost vândut la licitație. Prețul incredibil oferit de cumpărător pentru mașina cu numai 120.000 de kilometri GALERIE FOTO

Unii observatori ai NATO au spus că alegerea unui secretar general din țările baltice, în special a fostei președintă a Lituaniei, Dalia Grybauskaitė, ar putea fi văzută ca fiind prea ostilă față de Moscova, într-un moment în care președintele SUA, Joe Biden, încearcă să stabilizeze relațiile dintre Rusia și Occident.

Un fost oficial al NATO a spus că concursul pentru postul de secretar general ar putea fi privit doar în contextul unei game mai largi de posturi de conducere în cadrul Alianeți, care vor fi puse în joc. Sedwill, de exemplu, ar putea fi mai numit probabil ca adjunct al secretarului general, ceea ce ar spori influența Regatului Unit, fără a fi nevoie să câștige un concurs de popularitate.

Printre alți factori care ar putea determina numirea viitorului șef al NATO se numără și dacă țara de origine a unui anumit secretar general îndeplinește obiectivul NATO de a cheltui 2% din PIB pentru apărare, un argument simbolic, dar important, care ar putea spori șansele lui Kersti Kaljulaid, actualul președinte al Estoniei.

Kaljulaid a pierdut recent șansa de a deveni secretar general al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, o poziție care părea să se potrivească mult mai bine cu CV-ul ei. Înainte de a deveni președinte, în octombrie 2016, ea a servit timp de 12 ani ca reprezentant al Estoniei la Curtea de Conturi a UE.

România este un alt aliat al NATO care îndeplinește pragul de 2% din PIB alocat Apărării, ceea ce face ca președintele Klaus Iohannis să se numere printre potențialii candidați la poziția de secretar general.

La rândul său, Franța nu își va impune niciun candidat pentru funcția de secretar general, dar va exercita un drept veto pentru a elimina orice șansă pe care ar putea să o aibă Turcia de a revendica vreun post foarte înalt în ierarhia Alianței. Președintele francez Emmanuel Macron a declarat recent că e nevoie de o coeziune politică mai mare în NATO, un obiectiv pe care Jens Stoltenberg l-a aprobat ca parte a unui proces de „reflecție” mai amplu asupra viitorului Alianței.

Citeşte şi: Cristian Ghinea l-a „turnat” pe Nazare: „Am avut neconcordanţe dure cu domnul Nazare, pe care le-am rezolvat la nivel de prim-ministru. I-am trimis şi preşedintelui Iohannis 3-4 informări oficiale”