Klaus Iohannis: Pe 14 septembrie începe noul an şcolar. Şcoala va începe pentru majoritatea elevilor

Klaus Iohannis a anunţat că anul şcolar va începe pe 14 septembrie pentru învăţământul preuniversitar. Autorităţile locale vor fi cele care vor decide care sunt şcolile în care elevii vor merge la cursuri şi unde se va face şcoală online.

RomaniaTV.net
05 aug. 2020, 13:21
Klaus Iohannis: Pe 14 septembrie începe noul an şcolar. Şcoala va începe pentru majoritatea elevilor

Principalele declaraţii ale preşedintelui Klaus Iohannis
  • Tema discuţiei a fost începerea anului şcolar, situaţia învăţământului din România. 
  • S-au luat câteva decizii şi o să comunic datele cele mai importante, urmând ca în săptămânile care urmează să fie detaliate şi aduse la cunoştinţă
  • Primul lucru important pentru elevi, părinţi şi sociezate. Pe 14 septembrie începe noul an şcolar.
  • În fiecare localitate au fost elaborate trei scenarii. Sunt scenariul verde care înseamnă că în localitatea verde e mai puţin de o persoană în medie detectată cu COVID-19.
  • Scenariul 2 înseamnă scenariul galben – între 1 şi 3 persoane detectate în medie zilnică în ultimele 14 zile.
  • Scenariul 3 când au apărut mai mult de trei bolnavi noi în localitatea respectivă.
  • Aceste scenarii se folosesc pentru a descrie ce se întâmplă în şcoală.
  • Felul în care va funcţiona fiecare unitate şcolară  va fi decis local, la nivelul fiecărui judeţ. În funcţie de situaţia locală se va decide dacă unitate va funcţionat după scenariul verde, după scenariul galben sau după scenariul roşu care înseamnă că şcoala se închide de tot.
  • Pentru fiecare şcoală în parte, comandamentul pentru situaţii de urgenţă va lua decizia dacă se merge pe scenariul verde – se ţin cursuri normale. Sau dacă se merge pe scenariul roşu când nimeni nu merge la şcoală şi cursurile se desfăşoară online.
  • Iar scenariul galben – o parte din cursuri se fac la şcoală şi o parte online.
  • Scenariul verde – un număr mic sau aproape deloc de bolnavi în localitatea respectivă. 
  • Scenariul roşu – mai mult de trei persoane pe zi în medie în ultimele zile înseamnă scenariul de avarie în care nu se face şcoală fizic. Se învaţă online.
  • Scenariul galben este între ele. Scenariul galben înseamnă că grădiniţele merg la şcoală, clasele VIII şi XII merg care se pregătesc pentru examen merg la şcoală. Restul claselor, în funcţie de decizia şcolii, o parte merg la şcoală ca să facă loc pentru distanţare suficientă pentru cei care merg în fiecare zi la şcoală. 
  • Învăţământul online este acceptat ca învăţământ normal, adică se predă materie şi lucrurile merg mai departe atunci când nu se pot ţine cursuri fizice. E acceptat ca formă de învăţământ.
  • Pentru vreme de pandemie este nevoie de norme sanitare speciale. Ministerul Sănătăţii lucrează la aceste norme şi vor fi puse la dispoziţia publicului.
  • Normele implică norma de distanţare, norma de igienă, de dezinfecţie care vor fi făcute publice în zilele următoare.
  • Anul şcolar începe în preuniversitar pe 14 septembrie. Majoritatea copiilor vor merge efectiv la şcoală. Punem accent pe învăţământ de calitate, pe siguranţa şi sănătate elevilor şi învăţământul online vine să completeze acolo unde învăţământul nu se poate face fizic.
  • Decizia dacă elevii merg la şcoală sau învaţă online se ia pentru fiecare şcoală în parte la nivel de judeţ, la propunerea şcolii, a inspectoratului şcolar şi în final se decide cu ceilalţi factori din comandamentul judeţean.

50 de localităţi se încadrează în scenariul roşu

  • Bucureştiul se încadrează în scenariul verde, fiindcă şi dacă este un număr relativ mai mare de cazuri, populaţia foarte mare a Bucureştiului, după acest criteriu acceptat de OMS, de Ministerul Sănătăţii. Bucureştiul intră în categoria verde.
  • Majoritatea localităţilor din România intră pe scenariul verde – foarte puţine sau zero cazuri.
  • Un număr de câteva sute de localităţi, la momentul acesta, în care vorbim, intră în scenariul galben şi sunt numai 50 de localităţi care astăzi s-ar încadra în scenariul roşu.
  • Şcoala va începe pentru majoritate elevilor.
  • Dacă într-o localitate numărul de cazuri creşte, atunci şcoala se închide pentru acea localitate sau pentru acel cartier. Nu se poate face o închidere pe ansamblu.
  • Este vorba despre cazuri noi din media ultimelor 14 zile pe mia de locuitori.

Cum se vor face analizele la nivel local pentru şcoli

  • Aceste analize vor fi foarte detaliate. Se vor face permanent şi se vor actualiza permanent. Important e ca acest date să fie obiective.
  • Vom avea situaţia în care în unele localităţi şcoala se va face online pentru că sunt multe cazuri, iar în alte localităţi şcoala se face normal cu prezenţa fizică a elevilor pentru că în acea localitate sunt puţine cazuri. De aceea, această împărţire pe scenarii care este acceptată de foarte multe ţări e folosită şi la noi.

Mesajul preşedintelui pentru românii care nu respectă regulile

  • Este extrem de important să respectăm cu toţii aceste norme pentru că în acest fel de protejăm şi pe noi şi pe ceilalţi. 
  • Respectarea acestor norme este singura modalitate prin care putem să îngrădim răspândirea epidemiei.
  • Autorităţile trebuie să-şi facă treaba lor, dar răspândirea epidemiei poate fi oprită numai de noi. Fiecare în parte trebuie să respecte normele.

Ce se întâmplă cu părinţii care trebuie să meargă la serviciu

  • În discuţie e scenariu pe care l-am avut în starea de urgenţă când părinţii vor primi un ajutor pentru a putea sta împreună cu copiii acasă. 
  • Totuşi, nefiind vorba despre închiderea totală a şcolilor, nu se poate lua o măsură care îi priveşte pe toţi. Într-un grup interministerial i-am rugat pe toţi să lucreze rapid la un scenariu care poate fi pus în practică pentru a proteja şi copiii şi a veni în sprijinul părinţilor. În cel mai scurt timp, sper să avem o soluţie legislativă corectă. 

Este sigur ca românii să meargă la vot în 27 septembrie?

  • Nu trebuie să facem o confuzie între activitatea şcolară şi activitatea de votare. Activitatea şcolară este una complexă. Implică un număr mare de copii, un număr mare de cadre didactice şi normele sunt specifice şi foarte stricte. 
  • Activitatea de votare care se desfăşoară de multe ori în aceleaşi spaţii este una care şi ea trebuie să respecte normele care vor fi stabilite de către Ministerul Sănătăţii.
  • E clar să spaţiile vor fi dezinfectate şi înainte şi după pentru a nu avea implicaţii cu o activitate asupra celeilalte.
  • În condiţiile în care vom avea toate aceste norme în vigoare, votarea poate fi o activitate sigură.

Poate învăţământul online să suplinească varianta clasică?

  • Cu siguranţă că învăţământul online nu este acelaşi lucru cu învăţământul efectiv în clasă, dar pentru o perioadă limitată de timp, da, poate să ţină loc de învăţământ în clasă.
  • Să nu ne imaginăm că aceste încadrări în zone verzi, galbene şi roşii sunt pentru tot anul şcolar. Ele se actualizează permanent.
  • Pornind de la premisa că în orice localitate într-un timp rezonabil de scurt se va reajunge la normalitate şi atunci elevii se vor întoarce la şcoală-
  • Pentru a nu pierde materia, online-ul, care va fi pregătit mult mai bine, va ţine loc învăţământului în clasă.

Ce se întâmplă dacă numărul infecţiilor cu COVID-19 creşte

  • Evident că ne preocupă această chestiune. Este unul dintre motivele pentru care am reluat apelul să ne ferim de boală şi să îi ferim pe alţii de boală.
  • Din păcate, ştim foarte bine ce s-a întâmplat în Parlament. PSD-ul a tras de timp şi s-a creat un vid legislativ pe legea carantinei, săptămâni în care mii de oameni bolnavi pur şi simplu au ieşit din spital, s-au dus în comunitate şi boala s-a răspândit. 
  • Acum trebuie să revenim cât se poate de repede la normalitate.
  • Nu ştie nimeni cum va evolua pandemia. Noi calculăm acum un scenariu în care nu va fi considerabil mai rău decât atât şi şcoala va începe pe 14 septembrie.
  • Dacă totuşi se întâmplă să avem foarte multe cazuri, atunci când ar trebuie să înceapă şcoala, evident că vom amâna începerea anului şcolar, dar numai atunci când specialiştii ne spun că acum nu se mai poate sau că acum se poate.
  • Este o decizie care se va lua foarte aproape de data de 14 septembrie, dar până atunci voi comunica public care sunt şansele reale ca şcoala să fie amânată.
  • Deocamdată, scenariul pe care-l luăm în calcul este: şcoala începe pe 14 septembrie.

Tabletele promise de Guvern pentru elevi. Ce se întâmplă cu copiii care nu au acces la Internet?

  • Guvernul şi în special Ministerul Educaţiei lucrează cu viteză maximă la rezolvarea acestor chestiuni şi sunt convins că se vor revolva.

Cine îi va învăţa pe elevi să folosească tableta

  • În fiecare şcoală se vor lua măsurile care se impun, dar, din câte am observat, generaţia tânără foloseşte cu foarte multă îndemânare aceste instrumente noi.
  • Acolo unde totuşi nu există această pricepere sunt convins că învăţătorii, profesorii îi vor învăţa foarte repede pe copii cum să ajungă la lecţia online.

Cum se va face analiza

  • Actualizarea datelor despre pandemie se face zilnic. Doar criteriul este media ultimelor 14 zile, asta neînsemând că se face analiza din 14 în 14 zile. Analiza se face zilnic, dar folosind datele din ultimele 14 zile 
  • Fiecare comandament judeţean va evalua situaţia imediat ce se schimbă ceva. Într-o localitate în care nu sunt bolnavi, nu se va aduna Comitetul în fiecare zi să constate că nu sunt bolnavi, ci se va aduna când apar cazuri care trebuie luate în considerare.
  • Unde avem scenariul roşu, nu înseamnă că stăm 14 zile şi pe urmă vedem. Dacă situaţia se ameliorează şi situaţia este bună, se va lua decizia şi şcoala poate să reînceapă.
  • Copiii se adaptează destul de repede şi ultima perioadă am putut să constatăm că şi dascălii se adaptează destul de repede. 
  • Trebuie să fim conştienţi că nu este o noutate absolută. Din cauza gripei, anumite şcoli s-au închis.
  • Situaţia fiind una specială trebuie găsite soluţii speciale. Soluţiile se găsesc.

Despre lupta cu clanurile interlope

  • Este un fenomen pe care îl observăm cu îngrijorare, dar în acelaşi timp putem să vedem că există o preocupare serioasă şi intensă şi la MAI şi la marile Parchete şi la Ministerul Justiţiei.
  • Trebuie să vedem lucrurile aşa cum sunt. Nu se poate repara de pe o săptămână pe alta ce s-a stricat în ultimii 30 de ani.  
  • Dacă vreţi să fiu mult mai concret şi mai acid politic, să ne amintim cu tristeţe de cei trei ani de guvernare PSD în care PSD-ul a încercat cu toată forţa să distrugă legile justiţiei, să pună cizma pe gâtul justuţiei din România, să îi apere pe penali, în detrimentul oamenilor cinstiţi. Asta se întâmplă acum pe străzi. 
  • Actualul Guvern vine cu măsuri, dar când ajunge în Parlament este aceeaşi majoritate PSD-istă care încă se opune la reformele necesare în domeniul justiţiei.
  • Asta nu ne face oprim. Vom merge mai departe şi vom găsi soluţiile care se cuvin pentru a putea lucrurile la locul lor.
  • Infractorii să fie în puşcărie şi oamenii cinstiţi să fie apăraţi de instituţiile statului şi nu invers după cum am avut tendinţa în anii de guvernare PSD-istă.

Ce se întâmplă cu profesorii din mediul rural

  • Se lucrează foarte intens la nivel Guvern pentru a îmbunătăţi accesul la internet şi prin dotare cu tablete şi extindere acoperirii reţelelor pentru a putea fi folosi aceste tablete. 
  • Acolo unde nu se găsesc soluţii vor fi găsite soluţii care sunt accesibile care nicicum nu ajuns la online. De exemplu: învăţământul prin TV.

 

Preşedintele a organizat o şedinţă pe tema educaţiei, la care au participat premierul Ludovic Orban, vicepremierul Raluca Turcan, ministrul Educației, Monica Anisie, Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, Ministrul de Interne, Marcel Vela, Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, Ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, Ion Ștefan, Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, și şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat.

Klaus Iohannis, şedinţă la Cotroceni legată de noul an şcolar. Care sunt scenariile

Ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a susţinut la Digi24 faptul că în acest moment, la nivel guvernamental există comisii care discută despre începerea noului an şcolar. Mai mult decât atât, există deja scenarii în implementare, urmând să fie ales cel mai potrivit.

Nelu Tătaru: „Avem scenarii pentru începutul anului şcolar, ne dorim să fie unul cât mai aproape de normal”

De asemenea, președintele Societății Române de Microbiologie, Alexandru Rafila, a declarat, luni, că redeschiderea școlilor reprezintă un proces ce trebuie adaptat la fiecare unitate, în funcție de specific, dar și de accesul la facilitățile sanitare.

Alexandru Rafila, un nou scenariu absurd pentru anul şcolar: „Redeschidere în funcţie de dotările fiecărei unităţi în parte”

Elevii ar trebuie să înceapă şcoala peste o lună şi jumătate, însă nu s-a stabilit până în prezent în ce condiţii. Autorităţile sunt în căutarea unor soluţii şi analizează mai multe variante. Cristina Tunegaru a atras atenţia cu privire la faptul că mai sunt cinci săptămâni până la începerea şcolii, iar nicio tabletă nu a ajuns la elevi.

Cristina Tunegaru, despre noul an şcolar: „Mai sunt cinci săptămâni şi nicio tabletă nu a ajuns la elevi”