Klaus Iohannis se teme de criza alimentară: „Este nevoie de mai multe măsuri”

Preşedintele Klaus Iohannis susţine că este nevoie să fie luate multe măsuri pentru a avea siguranţa că în România nu va exista o criză alimentară şi că nu vor fi creşteri „peste măsură” la preţurile alimentelor.

Klaus Iohannis a fost întrebat, marţi, într-o conferinţă de presă, dacă el consideră că măsurile luate de către Guvern până în prezent pentru prevenirea unei crize alimentare sunt bune şi ce crede că ar putea fi îmbunătăţit.

Criza alimentară ameninţă România. Cât ar putea costa pâinea la toamnă, se anunţă scumpiri masive
„Măsurile luate până acum sunt primele măsuri, ele sunt în regulă, dar sunt încă insuficiente. Este nevoie de încă destul de multe măsuri pentru a avea siguranţa că în România nu vom avea o criză alimentară, în special, că nu vom avea creşteri peste măsură la preţurile pentru alimente. Şi am discutat cu premierul aceste chestiuni, există o preocupare serioasă pentru aceste chestiuni şi în perioada următoare vor veni noi măsuri care evident vor sprijini producţia şi, pe de altă parte, vor crea anumite rezerve care pot fi folosite atunci când situaţia se complică”, a transmis preşedintele Klaus Iohannis.

Întrebat dacă nu avem depozite suficiente pentru a stoca alimentele şi dacă a discutat cu premierul despre acest lucru, Iohannis a răspuns: „Depozite avem, înauntru este încă puţin”.

Alte articole

Klaus Iohannis, o nouă apariție publică după episodul de mătura. Unde a mers fostul președinte

Decăderea lui Klaus Iohannis. Preşedintele care călătorea numai cu avion de lux şi se caza „pe opulenţă” a ajuns la coada măturii

Pensii 2022. Klaus Iohannis, anunţ despre majorări: „Ar fi imoral şi incorect ca doar pensionarii să plătească preţul crizei”
Marcel Boloş: Trebuie să avem înţelepciunea de a arăta Comisiei că suntem conştienţi şi de impactul asupra potenţialului agricol, dar avem în vedere şi componenta aceasta care ţine de schimbările climatice

Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, afirmă că România poate deveni un jucător important în piaţa agricolă în contextul în care Ucraina, care asigura 23% din producţia agricolă a Europei, se confruntă cu problemele provocate de război. Boloş a explicat care sunt motivele pentru care Comisia Europeană nu a fost de acord cu propunerile României privind alocarea de fonduri pentru agricultură.

Marcel Boloş consideră că cei de la PSD se plâng „pe bună dreptate” de faptul că în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) nu au fost negociate finanţări pentru domeniul agriculturii.

„Un domeniu care priveşte securitatea alimentară a României, este un domeniu de maximă importanţă şi ca obiectiv de ţară, pentru că vremurile care vin nu sunt dintre cele care să ne asigure un confort alimentar. Să nu uităm că Ucraina este cea care a fost producătorul de grâu al Europei – 23% din totalul producţiei la nivel european era realizat în Ucraina – şi, din acest punct de vedere, perspectiva unei crize alimentare se anunţă destul de serios, pe de o parte, pe de altă parte, suntem ţară cu un potenţial agricol uriaş, pe care foarte multă vreme l-am lăsat neexploatat şi aici e un loc în care noi putem să asigurăm nu numai securitatea alimentară, dar şi să devenim un exportator de produse agricole destul de serios, ceea ce nu ar face decât un bine pentru ceea ce înseamnă viitorul, României”, a afirmat ministrul Proiectelor Europene în emisiunea Insider Politic, difuzată duminică de Prima Tv.

Întrebat cine poartă vina pentru faptul că PNRR nu prevede niciun euro pentru agricultură, actualul ministru a arătat că la negocierea derulată cu Comisia Europeană „pe lângă faptul că am avut soluţii care arătau aşa cum le-am văzut cu toţii, trebuia să oferim şi soluţia pentru ceea ce înseamnă managementul apei, adică să arătăm că apa nu se risipeşte şi ne lipseau rigolele de colectare a apei de pe suprafaţa irigată ca să arătăm că apa se duce în lacurile de acumulare şi nu se pierde nimic”.