LASATA SECULUI 2018: De ce nu se împrumută nimic. Atenţie, să nu lipsească sarea din mâncare!

Lăsatul secului de carne pentru Postul Paștelui 2018 mai poartă numele de Duminica Înfricoșatei Judecăți, potrivit calendarului ortodox 2018.

09 feb. 2018, 09:39
LASATA SECULUI 2018: De ce nu se împrumută nimic. Atenţie, să nu lipsească sarea din mâncare!

LASATA SECULUI 2018: Intrarea într-unul dintre cele patru mari posturi de peste an, rânduite de Biserica Ortodoxă, este precedată, de fiecare dată, de ziua în care se lasă sec, aceasta fiind ultima zi în care se mai poate mânca ”de dulce”. 

Postul Sfintelor Paști, cel mai lung și cel mai aspru dintre cele patru, este precedat însă de două etape care pregătesc intrarea propriu-zisă în post. Este vorba de Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, care în acest an a fost la 19 februarie, când s-a lăsat sec de carne, și de Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, anul acesta la 11 februarie, când se lasă sec de brânză. 

Având în vedere faptul că Sărbătoarea Sfintelor Paști este celebrată întotdeauna într-o zi de duminică, lăsatul secului pentru acest post are loc tot într-o zi de duminică. Sărbătoarea de lăsatul secului prezintă variații calendaristice, în funcție de zonă, ea fiind celebrată fie în duminica lăsatului sec de carne, fie în cea a lăsatului sec de brânză. În unele zone, pregătirile încep din ziua de sâmbătă, care este marcată în special de obiceiuri legate de cultul morților. Se fac parastase și se dă mâncare de pomană. Se pregătesc tot felul de bunătăți, se coace pâinea, apoi se fac plăcințele cu mălai în frunze de varză, tăiței cu nucă sau cu mac, poame coapte.

Duminică, toată familia se așază la masă și trebuie să mănânce pe săturate, pentru că de acum încolo nu se va mai putea mânca „de dulce”. În trecut, în această zi se țineau cele mai mari șezători. Tinerii se adunau la o casă din sat, iar fetele aduceau gogoși și plăcinte calde. Era ultima noapte în care se mai puteau distra, până la Paști. În unele zone, sărbătoarea se asemăna cu Revelionul, se juca mult, se mânca și se bea din abundență, și purta nume specifice diferitelor zone: Priveghi, Alimori, La Zăpostit, Hodăițe, Refenele, Opaiț, se arată pe site-ul http://www.crestinortodox.ro/. În Muntenia, petrecerea era familială: cei mici veneau la cei mari, copiii la părinți, finii la nași și aduceau câte un plocon, sărutau mâna gazdei și cereau iertare, pentru a intra împăcați cu toată lumea în Postul Mare.

În trecut, petrecerea avea loc sub cerul liber, de obicei pe un deal sau în locul cel mai înalt din zonă, unde se aprindeau focuri rituale din paie sau lemne aduse de săteni. Lăsatul secului este situat între solstițiul de iarnă și echinocțiul de primăvară, având astfel și rolul de a marca victoria luminii asupra întunericului. Focul se numește „priveghi” și, fiind aprins înainte de Postul Mare, i se spune Priveghiul cel Mare, iar petrecerii i se dădea valoare de An Nou. Acolo, sătenii cântau, jucau, mâncau și făceau strigături, cu urări pentru a fi iertați și purificați. În Maramureș, strigăturile se încheiau prin versurile: „cele bune să se-adune, cele rele să se spele”. Petrecerea continua până spre miezul nopții, moment în care fiecare mesean mânca câte un ou, zicând: „oușor, oușor, să-mi fie postul mai ușor”.

Petrecerea lăsatului de sec este punctul central al ritualurilor ce preced intrarea în Postul Mare. În unele zone, fetele și flăcăii se adunau, se urcau pe înălțimile satului de unde slobozeau roți mari din paie aprinse și-i satirizau pe cei rămași necăsătoriți, în cadrul unui obicei numit ”strigăturile peste sat”.

Lasata Secului de Paste se desfasoara in doua trepte. Lasata secului de carne are loc in penultima duminica dinaintea inceperii postului.  

Duminica de 11 februarie este trecuta in calendar ca Duminica Infricosatoarei Judecati. Este o zi importanta pentru crestinii ortodocsi deoarece sunt pomeniti mai multi sfinti. In Biserica preotii amintesc de Sfintii Apostoli Arhip, Filimon si Apfia, dar si de sfintii mucenici Maxim, Teodot, Isihie si Asclepiodota. Tot in aceasta zi are loc pomenirea parintelui Ravula. 

Ce sa nu faci la Lasata Secului de Carne 

1. Nu e bine sa imprumuti obiecte sau bani in aceasta zi. Se spune ca daca faci asta vei avea parte numai de pagube, iar sarbatorile nu vor fi unele fericite. 

2. Nu e bine sa consumi mancarea nesarata. Batranii spun ca daca te zgarcesti la sare si ceilalti se vor zgarci cand le vei cere ajutorul. 

3. Nu e bine sa depui eforturi fizice mari ori sa speli haine in aceasta zi. Daca faci asta risti sa atragi necazuri nu doar asupra ta ci si asupra celor dragi tie.

Când merg finii cu plocon la nași

În duminica de Lăsatul Secului dinaintea Postului Paștelui 2017, care anul acesta pică pe data de 26 februarie, românii creştin-ortodocşi obişnuiesc să-şi viziteze naşii de cununie.

Nu scrie în cărţile sfinte că trebuie să le duci cadouri naşilor în ziua de Lăsata Secului, însă obiceiul a rămas împământenit de veacuri, în tradiţia populară. Duminica dinaintea Postului e serbată mai mult de finii şi de naşii care sunt şi prieteni apropiaţi.

Când începe Postul Paștelui 2018

Anul acesta, Paștele se sărbătorește pe 16 aprilie, însă Postul Paștelui începe încă de sfârșitul acestei luni. Postul Paştelui începe în 2017 pe data de 27 februarie, iar Paștele va fi sărbătorit pe 16 aprilie, potrivit calendarului ortodox, în aceeași zi fiind celebrat și Paștele catolic.

În Postul Paștelui, conform rânduielilor bisericești, nu se fac nunți, iar pe 26 februarie are loc Lăsatul secului. Postul Paștelui durează patruzeci de zile, la care se adaugă săptămâna Patimilor. Postul Paştelui este cel mai lung şi mai aspru dintre toate cele patru posturi importante, fiind numit și Postul Mare.

Cei care țin Postul Paștelui trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunţarea la alimentele de provenienţă animalice. Mai mult, aceştia trebuie să se înalte sufleteşte prin rugăciune alături de fapte bune.