CAB a respins cererea lui Liviu Dragnea de sesizare a CJUE în dosarul în care contesta noua conducere a PSD

Un nou termen în procesul în care Liviu Dragnea, fostul lider al PSD, contestă actuala conducere a partidului, stabilită la Congresul din 29 iunie, este programat joi la Curtea de Apel Bucureşti.

La termenul anterior, pe 17 octombrie, Liviu Dragnea a depus la Curtea de Apel Bucureşti, prin avocat, o cerere de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE). Judecătorul care se ocupă de acest caz a anunţat atunci că la dosar au fost depuse mai multe cereri, printre care şi o solicitare din partea lui Liviu Dragnea de sesizare a CJUE, fără să explice la ce se referă aceasta.

CAB a amânat procesul pentru data de 31 octombrie, astfel încât toate părţile să ia cunoştinţă de înscrisurile depuse la dosar.

Pe 9 august, Tribunalul Bucureşti a respins cererea de intervenţie a lui Dragnea într-un proces în care PSD solicita judecătorilor aprobarea modificărilor la statutul partidului şi înregistrarea noii conduceri, rezultate în urma Congresului din 29 iunie.

Alte articole

Război total în Coaliţie. Grindeanu: „Domnul Bolojan a tăiat la jumătate impozitul pentru multinaționale, dar nu are bani pentru un copil cu dizabilități”

PSD, acuze grave la adresa lui Ilie Bolojan, rămânerea la guvernare depinde de buget: „Premierul a provocat un nou blocaj în Coaliţie!”

La începutul lunii iulie, PSD a depus la Tribunalul Bucureşti o cerere care are ca obiect „modificări acte constitutive – statut – organe de conducere”, respectiv înregistrarea în Registrul partidelor politice a modificărilor de statut şi alegerea noii conduceri, ca urmare a Congresului din 29 iunie, când Viorica Dăncilă a fost aleasă în funcţia de preşedinte al PSD.

În cadrul procesului au fost depuse două cereri de intervenţie, printre care una formulată de Liviu Dragnea, aflat în penitenciar.

Cererea lui Liviu Dragnea are legătură cu dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman în care fostul lider al social-democraţilor a fost condamnat la trei ani şi jumătate de închisoare. Dragnea invocă faptul că judecătorii au decis, în privinţa celor două persoane angajate fictiv la DGASPC Teleorman, că a fost comisă o fraudă, iar astfel activitatea PSD Teleorman, unde au lucrat efectiv cele două, ar fi fost ilicită în perioada 2006 – 2012, motiv pentru care organizaţia ar fi trebuit dizolvată.

Fostul preşedinte al social-democraţilor mai susţine posibilitatea dizolvării PSD deoarece la Congresul din 29 iunie au votat şi reprezentanţii organizaţiei Teleorman.

Codrin Ştefănescu, fostul secretar general al PSD, declara că cererea de intervenţie a lui Liviu Dragnea nu reprezintă un act de răzbunare, ci un demers care l-ar fi putut ajuta la revizuirea dosarului în care a fost condamnat.

„Aici nu e vorba de nicio lovitură sau de vreo răzbunare a lui Dragnea. Avem de-a face cu un demers în interesul legii şi al clientului, în condiţiile următoare. (…) În acest dosar, avocaţii trebuie să facă tot ceea ce este legal şi constituţional în interesul clientului lor. Acest demers vine pe baza unor legi care sunt în vigoare şi nu au de-a face cu chestiuni legate de partid. Aici nu e atacat Congresul, Viorica Dăncilă sau Fifor. E o procedură prin care DNA şi Ministerul Public au făcut această execuţie. Aici vorbim probabil despre o revizuire a dosarului. Demersul avocaţilor nu are de-a face cu PSD”, susţinea Codrin Ştefănescu.