Locul din România unde busolele o iau razna. Cum explică specialiștii acest fenomen ciudat

Codrii din Hunedoara ascund nu doar rămășițele numeroaselor așezări antice, dar și locuri încărcate de mister, unde au funcționat în trecut exploatări miniere de fier și de metale rare. Un astfel de loc s-ar afla chiar în vecinătatea Sarmizegetusa Regia. În vecinătatea așezării dacice au fost identificate și zăcăminte de minereuri polimetalice de nichel, crom și fier, potrivit unor oameni de știință, potrivit newsweek.ro.

Citește și: Fenomen neobişnuit în America de Nord! O furtună geomagnetică severă a determinat răspândirea aurorelor boreale în această parte a lumii

„Prezenței magnetitului i se datorează și anomaliile magnetice destul de însemnate, care pot fi constatate nu numai cu aparatele moderne, ci și cu simple busole de orientare”, precizează arheologul Istvan Ferenczi, în lucrarea „Premisele naturale ale metalurgiei fierului în Munții Orăștiei”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Alte articole

Prețurile cuprului se apropie de maxime istorice. România are cantități impresionante, dar nu le exploatează

Reguli mai stricte pentru românii care primesc ajutoare sociale. Cu doar câteva ore de muncă pe săptămână puteai obține beneficii

Locul din România unde busolele o iau razna: Câmpul magnetic este formidabil din zonă

Anomaliile magnetice semnalate de oamenii de știință în zonă au fost descrise și de unii dintre oaspeții Sarmizegetusei Regia din anii ´90, potrivit historia.ro.

„Coborâm spre Sarmisegetusa Regia… Acolo unde casetofonul nu mai mergea, bateriile se consumaseră aşa, peste noapte, filmul din aparatul de fotografiat se terminase si el , aparatul de fotografiat al lui Tudor și el, iar eu ma gândeam , cum de totul se strică tocmai la mine?

Citește și: Avertisment sumbru al oamenilor de știință! Pământul va fi lovit de mai multe furtuni geomagnetice

De fel nu sunt superstiţios, aşa ca îmi rămăsese numai drept cauză, cu toate că se poate lua în considerare şi câmpul magnetic formidabil din zonă”, relata, în jurnalul său publicat în 1998, Napoleon Săvescu, fondator al unor asociații și publicații dedicate istoriei dacilor.