Boloș, aflat la Bruxelles la discuții cu oficialii europeni, a spus că le-a prezentat acestora proiectele de creșteri de taxe și de reduceri de cheltuieli, iar reprezentanții Comisiei Europene au avut semne de întrebare legate de calculele privind impactul bugetar.

Atât cele pe linie fiscală, dar și cele care privesc reducerea de cheltuieli bugetare, publice. Am discutat în termeni de impact bugetar, unde au avut un semn de întrebare cu privire la calculele pe care le-am întocmit și modalitatea la care am ajuns la acel impact.

Alte Articole

Două mașini de Poliție sunt implicate într-un accident rutier. ...

Ministrul Apărării, despre resturile de drone rusești găsite ...

Marcel Ciolacu: „Dacă nu intram în coaliţie, acum aveam ...

„Am spus că am avut o metodologie destul de precisă pentru evaluarea acestui impact bugetar, că urmează ca metodologia să o prezentăm separat Comisiei și că pe marginea acesteia și a impactului bugetar urmează să se pronunțe Comisia Europeană, pentru ca mai apoi să avem un parcurs al adoptării acestor măsuri, care trebuie să fie în cursul lunii septembrie, pentru ca aceste măsuri să-și producă efectul și să putem să ne respectăm angajamentele față de CE.

Citeşte şi: Nicolae Ciucă sare în apărarea fermierilor. ”Este inadmisibil ca o ţară ca România să importe produse alimentare”

Era o așteptare din partea Comisiei că țintă de 4,4% din PIB aproape că nu poate fi respectată. Am arătat și cauzele, care au fost atât de natură internă, cât și de natură externă. Discutăm aici de la cheltuielile pe compensarea energiei pentru populație și mediul de afaceri până la cheltuielile care au fost cu refugiații din Ucraina, atât pe linie de costuri directe și costuri indirecte pe care le-am avut.

De asemenea, am avut costuri cu cheltuielile militare – România și-a crescut alocarea bugetară de la 2% la 2,5%. Toate acestea sunt cauze externe României și justifică într-o oarecare măsură această depășire a țintei de deficit bugetar pe care ne-am asumat-o.

Dacă luăm în calcul aceste categorii de cheltuieli și ținta asumată de 4,4% corect pentru România, fără să fie sancționată cu suspendarea fondurilor, ar fi 5,5% din PIB.”, a declarat Boloş, la Digi 24.

Citeşte şi: Klaus Iohannis își pune cenușă-n cap în problema centrelor pentru mari arși: „Poate promisiunile au fost prea mari”