Ministrul german de Finanţe: Fără reforme, Grecia nu va primi bani

„Grecia trebuie să decidă”, a răspuns el când a fost întrebat dacă zona euro va acorda sau nu un al doilea plan de ajutoare, după cel din 2010, estimat la peste 130 de miliarde de dolari.

Europa este „pregătită să susţină Grecia” cu un nou plan de ajutorare, a subliniat ministrul german, dar dacă aceasta „nu pune în aplicare deciziile necesare şi se mulţumeşte cu efecte ale unor anunţuri, (atunci) nicio sumă a vreunui ajutor nu poate rezolva problema”, a insistat ministrul german.

„Poate că noi şi partenerii noştri ar trebui să studiem modalităţi de ajutorare a Greciei în această sarcină dificilă într-un mod mai strict”, a adăugat el, referindu-se la propunerea sa de a plasa Grecia sub tutelă bugetară în schimbul acordării unor noi ajutoare.

Germania ridică astfel tonul, în timp ce Atena a respins această propunere duminică, prin intermediul ministrului său de Finanţe Evanghelos Venizelos.

Alte articole

Cum a ajuns un român să facă profit uriaș în Germania cu înghețată pentru căței. Câți euro costă o porție

Regula orei 12 în benzinării este un FAKE NEWS. Ce spune angajatul unui peco din Germania: „Nu a existat nicio ieftinire reală”

„Oricine impune unui popor o dilemă între a-l ajuta financiar şi demnitatea naţională ignoră învăţăminte istorice fundamentale”, a declarat Venizelos duminică, într-un comunicat, cu puţin înainte de apleca spre Bruxelles, unde va participa la summitul european de luni.

De altfel, propunerea germană a fost primită cu scepticism de către alte ţări europene.

După mai bine de două săptămâni de negocieri intermitente şi tensionate la Atena, Guvernul grec pare să fie pe punctul de a fi găsit un acord cu creditorii săi privaţi, în vederea ştergerii a 100 de miliarde de euro din datorie.

Efortul băncilor urmează să permită o reducere a datoriei ţării la un nivel considerat sustenabil, deşi încă foarte ridicat, de 120% din PIP până în 2020, de la 160% cât este în prezent.

Dacă nu obţine acest plan, Grecia se află sub ameninţarea unei incapacităţi de plată încă din 20 martie, termenul rambursării unor obligaţiuni mai vechi în valoare de 14,5 miliarde de euro.

Însă, cu scopul de a-şi asigura supravieţuirea şi de a slăbi presiunile asupra zonei euro, Atena negociază, în paralel, cu creditorii săi instituţionali, Uniunea Europeană (UE), Banca Centrală Europeană (BCE) şi Fondul Monetar Internaţional (FMI), în vederea deblocării unui al doilea plan de susţinere, decis la sfârşitul lui octombrie.