Mugur Isărescu: ROBOR a ajuns un fel de terorist, umblă prin toată societatea şi nu-l prinde nimeni

„Pot să spun ceva pentru că am auzit în alte părţi, că băncile s-au înţeles între ele. Deci aici este mare neînţelegere. Îmi pare rău că a cuprins toată societatea românească şi a ajuns acest ROBOR un fel de terorist, aşa, de umblă prin toată societatea şi nu-l prinde nimeni”, a spus Isărescu.

El a explicat că din 1991 s-a înfăptuit reforma bancară şi monetară din România, iar Banca Naţională nu a mai avut un cont de clienţi, în afară de băncile pe care le licenţiază. Sistemul se numeşte sistem bancar pe două etaje.

Citeşte şi: Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 3,10%

„A fost şi o glumă atunci în 91- 92, nu ştiu câţi ani aveaţi dumneavoastră, dar se făcea aici o glumă, „care e etajul 1 şi care e etajul 2. Deci de la Banca Centrală pleacă masa monetară, banii tari cum se numesc, îi mai spunem noi lichiditate, prin băncile pe care le licenţiem. Între cei care au cont la noi, eu acum simplific, mai este Trezoreria statului. Unele bănci au exces de lichiditate, în sensul că au bani suficienţi cu care îşi fac rezerva minimă obligatorie, adică ţin în contul de la Banca Naţională un minim necesar, altele au surplus de lichiditate. Cele cu surplus negociază, se înţeleg, ca să fie clar, se înţeleg cu cele care au deficit, stabilesc o dobândă şi fac schimbul. Deci căpătarea unui sens malefic cuvântului a te înţelege e total improprie. Vă întreb şi eu pe dumneavoastră, că i-am mai rugat pe colegi să întrebe: când vă duceţi în piaţă şi bateţi mâna cu un vânzător nu vă înţelegeţi cu el? Nu-i daţi cu parul în cap, nu? Asta este economia de piaţă. Are loc o înţelegere între un vânzător şi un cumpărător. S-a făcut aşa o propagandă că dacă băncile se înţeleg între ele se cartelizează. Nu este aşa”, a afirmat Isărescu.

Alte articole

BNR anunţă marea schimbare de la 5 ianuarie 2026. Se aplică în fiecare zi de la ora 13.00

Avertisment sever de la BNR. România riscă noi taxe dacă dezechilibrele bugetare persistă în 2026

De asemenea, el e explicat că dobânzile pot fluctua în piaţă şi în urma acţiunilor Ministerului de Finanţe.

„Hai să luăm primele 15 zile ale acestui an. A fost exces de lichiditate. Ştiţi de ce? Deci nu a venit guvernatorul, nu a venit nimeni şi a făcut aşa să coboare dobânzile. Ministerul de Finanţe, mare jucător, Trezoreria statului este cel mai mare bancher al României, a făcut plăţi aşa cum face de obicei, eu aş putea să spun uşor peste ceea ce ne aşteptam, pensii, salarii către bugetari şi aşa mai departe. Şi băncile au avut exces de lichiditate. Ele au fost pentru câteva zile unele cu deficit şi altele cu excedent şi au ajuns toate cu excedent. Şi atunci se poate întreba, nu s-au cartelizat? Da. În clipa aceea fiind toate cu excedent au făcut un fel de cartel. Dar are vreo valoare acel cartel? Au coborât dobânda până la 1,5% şi acolo au băgat toţi banii la facilitatea de depozit”, a spus Isărescu.

Guvernatorul BNR a menţionat că apoi lichiditatea a dispărut, dar nu ca urmare a unei înţelegeri malefice.

Pe de altă parte, şeful băncii centrale nu a dorit să ofere amănunte referitoare la discuţiile din această săptămână din cadrul Comitetului Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială (CNSM).

„Am prezentat un raport de evaluare. Parte din el îl cunoaşteţi, deci nu mai vreau să comentez şi am hotărât să înfiinţăm un grup de lucru tehnic, pentru că toate aceste chestiuni sunt tehnice, şi peste două săptămâni, adică în jur de 18, dacă nu mă înşel, să ne vedem din nou şi atunci probabil veţi avea şi alte detalii. Deocamdată atât”, a mai spus Isărescu.