Parlamentul libanez aprobă starea de urgenţă la Beirut

Parlamentul libanez a aprobat joi starea de urgenţă la Beirut, după exploziile devastatoare din 4 august, soldate cu 171 de morţi şi peste 6.500 de răniţi, informează AFP.

La o săptămână de la catastrofă, la Beirut continuă să sosească oficiali străini. Joi a sosit în capitala Libanului şefa ministerului francez al apărării, Florence Parly, şi urma să ajungă subsecretarul de stat american pentru afaceri politice, David Hale. Parly va aştepta sosirea navei franceze portelicopter Le Tonnerre, care va aduce joi noaptea ajutoare alimentare şi materiale de construcţii.

Cartiere întregi din Beirut sunt pline de ruine. Deflagraţiile au afectat 640 de clădiri istorice, din care 60 sunt în pericol de prăbuşire, arată UNESCO.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Libanul era deja afectat de o criză economică, iar tragedia a dus la o nouă intensificare a protestelor declanşate toamna trecută împotriva clasei politice. Libanezii îşi acuzau de mai multă vreme conducătorii de corupţie, incompetenţă şi neglijenţă, iar acum le atribuie şi responsabilitatea directă pentru explozia celor 2.750 de tone de azotat de amoniu depozitate necorespunzător în portul Beirut.

Alte articole

Cutremur de 4.1 după bombardamente! Seismografele au anunţat seism după bombardamentele Israelului în Liban

Israelul, atac în sudul Libanului. Hezbolah respinge acordul semnat vineri. ”Greşeală gravă”

România trimite aproape 8 tone de echipamente medicale în Liban după explozia devastatoare din Beirut

După o săptămână, eforturile de înlăturare a urmărilor catastrofei şi de distribuire a ajutoarelor sunt făcute în bună măsură de locuitorii capitalei, de tineri voluntari şi de organizaţii neguvernamentale. Opinia publică consideră că autorităţile nu s-au mobilizat suficient.

În acest context, şedinţa de joi a parlamentului a avut loc, în ciuda unor apeluri relativ lipsite de succes la manifestaţii. Legislativul prezidat din 1992 de Nabih Berri a aprobat decizia din 5 august a guvernului prin care s-a instituit starea de urgenţă. Acordul deputaţilor era necesar pentru menţinerea măsurii pe o durată mai mare de opt zile, a explicat organizaţia neguvernamentală Legal Agenda. Nu este clar deocamdată dacă după vot începe legal starea de urgenţă sau se consideră că a început săptămâna trecută şi rămâne în vigoare.

Guvernul a precizat că în temeiul stării de urgenţă, prerogativele de securitate vor fi preluate de o conducere militară supremă. Legal Agenda consideră că astfel ar fi afectată libertatea de manifestare, iar armata ar putea împiedica adunările considerate „ameninţări la adresa securităţii”. O sursă militară a dat asigurări că nu vor fi reprimate libertăţile cetăţeneşti.

În ultimele zile, în jurul clădirii parlamentului de la Beirut au avut loc mai multe ciocniri între protestatari, care au aruncat cu pietre, şi forţele de ordine, care au ripostat cu gaze lacrimogene.

Confruntat cu furia străzii, guvernul condus de premierul Hassan Diab a demisionat luni. Cabinetul se formase în ianuarie sub controlul unei singure tabere politice, formată din gruparea şiită Hezbollah şi aliaţii acesteia. Berri a cerut joi alcătuirea cât mai rapidă a unui nou guvern.

AFP afirmă că potrivit unor ”surse occidentale bine informate” comunitatea internaţională speră că va ajunge la putere o echipă independentă, aprobată de populaţie, cu participarea unor partide politice care să asigure funcţionarea noului executiv. Primele reacţii din partea principalilor actori politici nu sunt însă încurajatoare, apreciază sursele agenţiei, care se aşteaptă la un blocaj, deoarece politicienii consideră că presiunea străzii nu este foarte puternică.

Mulţi dintre libanezii revoltaţi cer schimbarea întregului regim şi demisia preşedintelui Michel Aoun, în vârstă de 85 de ani, a lui Berri, a deputaţilor şi a altor lideri aflaţi în funcţie de zeci de ani.