PAŞTELE, sărbătoarea bucuriei că HRISTOS A ÎNVIAT. Tradiţii şi obiceiuri

Ziua Învierii Domnului, cunoscută şi sub numele de Paşti, începe, din punct de vedere liturgic, în noaptea dinainte, întrucât se spune că mormântul s-a deschis la miezul nopţii şi atunci a înviat Hristos.

Citeşte şi: PROGNOZA METEO DE PAŞTE. ANM: De Paşte, vremea va fi frumoasă în toată ţara, cu maxime de 23 grade Celsius

La Slujba Învierii, românii vin să ia lumina, pe care o duc apoi în casele lor. Lumina Sfântă de la Ierusalim este adusă sâmbătă seară, cu un avion special, la Aeroportul „Henri Coandă” Bucureşti, iar de aici va fi dusă în Bacău, Iaşi, Suceava, Sibiu, Cluj-Napoca, Baia Mare, Satu Mare şi Timişoara. 

Citeşte şi: FELICITARI DE PASTE 2015, MESAJE DE PASTE pentru cei dragi

Alte articole

Ce prețuri au pulpa de miel și drobul în marile lanțuri de magazine. ”Câți români își vor permite?”

Paște 2026: După ce program vor funcționa supermarketurile Lidl, Kaufland, Auchan și Profi în zilele de sărbătoare

În bisericile ortodoxe, slujba de Înviere începe în jurul orei 23.00. La miezul nopţii, preotul iese din biserică şi cheamă credincioşii cu îndemnul „Veniţi de luaţi Lumină!”. După ce lumânările oamenilor sunt aprinse, alaiul, avându-l în frunte pe preot, înconjoară biserica de trei ori, cântând „Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”. Apoi, preotul intră din nou în biserică, unde continuă slujba de Înviere, care durează până în jurul orei 03.00.

Citeşte şi: Ce mănâncă de Paşte deţinuţii de lux din Arestul Capitalei

Lumina luată în acestă noapte de la biserică este simbolul învierii, al biruinţei vieţii asupra morţii şi a luminii lui Hristos asupra întunericului păcatului. Mulţi păstrează restul de lumânare rămasă nearsă după slujbă şi o aprind în cursul anului în cazul în care au un mare necaz în casă.

În această noapte se sfinţeşte pâinea numită paşti, sub formă de anafură amestecată cu vin. 

În noaptea Învierii, credincioşii aduc la biserică ouă vopsite, cozonac, pască, friptură şi alte preparate de Paşte, pe care preoţii le sfinţesc. După slujbă, se dă dezlegarea la dulce, care marchează încheierea postului

Ciocnitul ouălor roşii are semnificaţii deosebite. Cei care practică acest ritual se vor întâlni în viaţa viitoare, iar pe pământ nu vor rătăci niciodată. Se spune că atunci când nu se vor mai face ouă roşii de Paşti va veni sfârşitul lumii.

În tradiţia populară, se crede că ouăle de Paşti sunt purtătoare de puteri miraculoase, ele vindecând boli şi protejând animalele din gospodărie. În dimineaţa primei zile de Paşti, copiii se spală pe faţă cu apă dintr-un vas în care s-au pus de seara un ou roşu şi un bănuţ de argint, astfel, spunându-se că, tot anul, copiii vor fi sănătoşi şi rumeni la faţă precum oul de Paşti şi curaţi ca argintul.

Citeşte şi: Mesaje de Paşte haioase

Duminică, credincioşii sunt aşteptaţi la biserică pentru slujba cunoscută ca „A doua Înviere”. Săptămâna de după Înviere se numeşte Săptămâna Luminată.