„Nu-l treziţi, că cere vin”. Scurt şi cuprinzător. Fără „regrete eterne” sau alte texte care se regăsesc, de regulă, pe pietrele funerare. Cine să fie cel care a avut ideea ingeniosului epitaf? Desigur, un artist al cuvântului, care şi-a petrecut mare parte din viaţă compunând epigrame.

Păstorel Teodoreanu, căci despre el este vorba, pe numele său real Alexandru Osvald Teodoreanu, este unul dintre marii epigramişti ai ţării noastre. A fost lingvist, avocat, traducător şi poet şi, nu în ultimul rând, fratele scriitorului ionel Teodoreanu.

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

Zanni a răbufnit la Survivor All Stars! Fostul Faimos și-a ...

Chefi la cuțite, sezonul 13. Componența celor trei echipe, ...

Este cunoscut în literatura română atât pentru epigramele sale, cât și prin lucrarea „Hronicul măscăriciului Vălătuc”. Mai mult decât atât, a publicat chiar și o carte de bucate – „Gastronomice” – în care a prezentat o rețetă specială: „Pilaf sub plapumă”.

Citeste si Afacere bizară cu şosete folosite! O fostă sportivă de succes câştigă sume colosale din vânzarea şosetelor purtate de-a lungul timpului: „Cu cât sunt mai uzate, cu atât preţul e mai mare”

Păstorel Teodoreanu s-a născut la Dorohoi, în 1894, şi a fost un mare iubitor de vinuri. A murit la 69 de ani de cancer pulmonar. Scriitorul își doarme somnul de veci în cavoul familiei Delavrancea din cimitirul Bellu.

„Aici zace Păstorel,/ Suflet bun şi spirit fin./ Când mai treceţi pe la el,/ Nu-l treziţi, că cere vin”, este scris pe piatra funerară a poetului.

Cum se prepară fabulosul „pilaf sub plapumă”

Ineditul fel de mâncare descris de Păstorel Teodoreanu în cartea sa este foarte uşor de preparat. Ne-o garantează însuşi autorul.

„Dintre nenumăratele feluri în care se tratează şi cel mai des se maltratează orezul, l-am ales pe acesta, ca fiind cel mai uşor de executat. E ideal pentru gospodinele cochete sau grăbite, când nu şi cochete şi grăbite. O staţionare prea îndelungată în bucătărie le poate îmbiba, doamne fereşte, rochia nouă cu iz de bucate”, relatează Teodoreanu.

Ca ingrediente, ai nevoie de „un pahar mare de orez, ales bine. Două pahare-jumătate supă de carne (dacă nu aveţi, apă). Două linguri de unt sau un sfert de pahar de untdelemn(dacă doriţi să serviţi pilaful rece). Sare”.

Se încinge untul sau untdelemnul într-o cratiţă, după care se toarnă orezul, de preferinţă nespălat. Se prăjeşte uşor, amestecând mereu ca să nu se lipească. Se toarnă cele două pahare şi jumătate cu supă sau apă, sarea şi se lasă să fiarbă acoperit, la foc mic, până ce lichidul se evaporă, fără ca orezul să fie încă fiert. Cratiţa se ia de pe foc şi, fără a lua capacul de pe ea, se acoperă cu o plapumă sau pătură groasă, „îngrămădind apoi deasupra şaluri, perne, pulovere. În fine, tot ce poate acoperi bine (şi un covor turcesc sau persan, dacă doriţi)”.

Citeste si „Mica Romă”, localitatea din Maramureş cu peisaje idilice şi obiective turistice unice şi bizare: şoseaua pe care maşinile coboară… la deal, poarta la care curge pălincă şi locurile care poartă urmele haiducului Pintea