UPDATE: După demisia lui Nicolae Ciucă, Administraţia Prezidenţială a anunţat, luni, programul oficial al consultărilor de la Cotroceni, iar UDMR a fost chemată, marţi, la ora 12.30, separat de PSD şi PNL.

Administraţia Prezidenţială a anunţat, luni, programul oficial al consultărilor care vor avea loc la Palatul Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier.

Alte Articole

Monica Bîrlădeanu le-a transmis credincioșilor ce să facă ...

Diana Șoșoacă nu se lasă! Senatoarea insistă să candideze ...

Victor Ciutacu, confundat cu premierul Ciolacu şi tras la răspundere ...

Programul oficial arată că UDMR a fost invitat separat de PNL şi PSD:

• Ora 12:00:

– Partidul Social Democrat (PSD);

– Partidul Naţional Liberal (PNL);

– Grupul Parlamentar al Minorităţilor Naţionale.

• Ora 12:30 – Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR);

• Ora 13:00 – Uniunea Salvaţi România (USR);

• Ora 13:30 – Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR)

Liderii PNL şi PSD discută, la ora transmiterii acestei ştiri, la Palatul Victoria, fără ca UDMR să participe la şedinţă.

UPDATE: Președintele Klaus Iohannis l-a primit luni la Palatul Cotroceni pe premierul Nicolae Ciucă, care și-a înaintat oficial demisia din funcție, conform unui comunicat al administrației prezidențiale.
„În temeiul prevederilor constituționale, Președintele României a luat act de demisia domnului Nicolae-Ionel Ciucă și a semnat decretul prin care se constată vacantarea funcţiei de Prim-ministru al Guvernului României. Totodată, Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul pentru desemnarea domnului Marian-Cătălin Predoiu ca Prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile Prim-ministrului până la formarea noului Guvern”, informează Cotroceniul.

Klaus Iohannis va invita marți, la Palatul Cotroceni, liderii partidelor și formațiunilor politice reprezentate în Parlamentul României, pentru consultări în vederea desemnării candidatului pentru funcția de Prim-ministru, potrivit comunicatului.

UPDATE: Cătălin Predoiu, actualul ministru al Justiţiei, va prelua postul de premier interimar.

Premierul Nicolae Ciucă a demisionat. De altfel, Nicolae Ciucă anunțase încă din mai că va demisiona pentru a-l lăsat pe Marcel Ciolacu în fruntea Executivului, dar a amânat gestul pe fondul grevei sindicatelor din Educație. De asemenea, liderii coaliției nu s-au înțeles asupra portofoliilor care vor reveni fiecărei formațiuni. UDMR ține cu dinții de Ministerul Dezvoltării.

Luni, Nicolae Ciucă a anunţat că îşi depune mandatul, după ce a trecut în revistă măsurile prin care au fost acoperite doleanţele dascălilor. El şi-a exprimat speranţa că până joi vom avea un nou guvern.

”Ne-am asumat să continuăm pentru stingerea conflictului. Pe baza dialogului cu sindicatele din Educație, am reusit sa convenim asupra unui acord astfel incat doleantele profesorilor sa fie indeplinite”, a spus Ciucă.

Greva profesorilor se suspendă. Ligia Deca: Toți elevii se întorc în clase

”Astăzi a venit momentul să-mi închei activitatea de prim-ministru. Voi merge să-mi depun mandatul la președintele Klaus Iohannis. Vream ca noul Guvern să fie învestit până joi (…) Doresc la final de mandat să le mulțumesc tuturor celor cu care am lucrat. Sunt ți lucruri pe care nu am reușit să le realizăm, dar ne-am asumat. Si iată-ne azi dupa un an si 7 luni avand la dispozitie o serie de măsuri prin care putem spune că am asumat stabilitatea țării.”

După demisia lui Nicolae Ciucă, liderii coaliției ar urma să meargă la Cotroceni, unde președintele Klaus Iohannis ar urma să-l desemneze pe liderul PSD Marcel Ciolacu în funcția de premier.

În debutul anunţului său, prim-ministrul a făcut referire la greva profesorilor, care a dus la amânarea rotativei. „Considerat fiind că acest conflict a fost încheiat, şi aşa cum mi-am asumat şi ne-am asumat la nivelul coaliţiei, astăzi a venit momentul în care îmi închei activitatea de prim-ministru al Guvernului României. În felul acesta, în cadrul discuţiilor pe care le-am avut la nivelul coaliţiei, după ce am să merg să-mi depun mandatul la preşedintele României, la nivelul coaliţiei încep procedurile pentru efectuarea rocadei. Ceea ce este important de subliniat este faptul că, imediat după aceasta, vom avea un Guvern interimar care va funcţiona până în momentul în care se va finaliza învestirea unui nou Guvern, nou Guvern care sperăm să fie învestit până la finele săptămânii. Noi ne-am propus ca până joi să avem Guvernul învestit”, a declarat Nicolae Ciucă.

Acesta a mulţumit colaboratorilor săi din perioada în care a deţinut funcţia de şef al Executivului.  „Ceea ce este important este faptul că, atunci când ne-am asumat să guvernăm, ne-am asumat să rezolvăm o situaţie, o criză politică, la finele anului 2021, să avem instrumentele necesare prin care să gestionăm crizele care deja începuseră să apară şi iată-ne astăzi, după un an  şi aproape şapte luni, având la dispoziţie o serie întreagă de măsuri şi decizii prin care putem să asumăm fără lipsă de modestie că am asigurat stabilitatea ţării”, a adăugat Nicolae Ciucă.
Anterior, Ciucă anunţase că va demisiona odată cu soluţionarea crizei determinate de greva din sistemul de învăţămâmt.

Greva a fost suspendată luni, iar OUG privind creşterea salariilor în învăţământ a fost adoptată şi publicată în Monitorul Oficial.

UDMR pune presiune pe PNL și PSD. Kelemen: Eu am spus că fără Ministerul Dezvoltării nu putem să continuăm, asta cunoaşte şi domnul Ciolacu

După decizia sindicatelor din Educație de a renunța la grevă, coaliția de guvernare are o altă problemă. PSD, PNL și UDMR nu se înțeleg pe împărțirea portofoliilor în viitorul Executiv.

UDMR-ului i s-a propus să preia două ministere, Energia şi Investiţiile şi Fondurile Europene şi să renunţe la Mediu şi Dezvoltare.

”I-am sunat şi pe preşedintele Ciucă şi pe preşedintele Ciolacu, i-am informat despre deciziile noastre, despre poziţia noastră, deci în momentul în care ieri (duminică – n.r.) am primit acea ofertă publică cunoşteau amândoi, cunoştea şi dl. Ciolacu care este poziţia noastră. Nu vreau să speculez de ce în aceste condiţii am primit acea ofertă, sunt convins că este în interesul lor, este în interesul nostru, este în interesul ţării până la urmă să continuăm guvernarea împreună, dar nu în orice condiţii”, a declarat, luni, la Parlament, Kelemen Hunor.

El a menţionat că, după ce Marcel Ciolacu va fi desemnat premier, va fi responsabilitatea acestuia să formeze un guvern.

”Aşteptăm să ne spună ce doreşte, ce structură, ce coaliţie doreşte şi bineînţeles nu ne-am ridicat de la masă, nu ne ridicăm de la masă, dar eu nu neg că putem să fim împinşi pe scări, ca să mă exprim mai puţin academic, dar nu plecăm că nu de aceea am intrat în 2020 şi în 2021 în coaliţie să plecăm înaintea terminării mandatului. (…) Eu am spus că fără Ministerul Dezvoltării nu putem să continuăm, asta cunoaşte şi dl Ciolacu”, a subliniat liderul UDMR.

Kelemen a menţionat că după discuţiile de duminică s-a stabilit că luni la ora 17.00 se vor vedea din nou.

Bilanţul Guvernului Ciucă: Subvenţii pentru criza din energie,  eşecul Schengen, amânarea reformei pensiilor, soluţionarea crizei din educaţie

Guvernul Ciucă a venit la putere în toamna anului 2021 pe baza unei înţelegeri PNL-PSD care stabilea rotaţia premierului după 1 an şi jumătate de guvernare. Mandatul lui Nicolae Ciucă s-a suprapus în bună măsură peste războiul de la graniţa României, însă guvernul a refuzat să comunice ajutorul militar oferit armatei ucrainene. A urmat criza preţurilor din energie, atenuată de coaliţie prin plafonarea facturilor. Pe plan extern, România a ratat aderarea la spaţiul Schengen, după ce Austria a votat împotrivă. În cifre, premierul a inaugurat 13 km de autostradă şi a majorat pensiile cu 12,5%, însă la o rată a inflaţiei de 11%. Nicolae Ciucă îşi încheie mandatul considerând că a pus capăt crizei generate de greva generală a profesorilor, care a dus la amânarea rotativei guvernamnetale. În urma Executivului Ciucă mai rămân o reformă amânată a pensiilor şi acuzaţia de plagiat.

1. CONTEXTUL POLITIC

În noiembrie 2021, România trecea printr-o criză politică generată de remanierea ministrului USR al Justiţiei, Stelian Ion, de către premierul liberal Florin Cîţu. USR a condiţionat continuarea guvernării de înlocuirea lui Florin Cîţu, în timp ce liberalii au cerut desemnarea unui nou ministru al Justiţiei din partea USR. În final, PNL a format o nouă majoritate parlamentară alături de PSD, partid pe care atât liberalii, cât şi preşedintele Klaus Iohannis, îl criticaseră în termeni duri în campania pentru alegerile parlamentare din 2020. Aşadar, noul premier Nicolae Ciucă a venit la putere sprijinit de o largă majoritate în Parlament (PNL-PSD-UDMR) şi pe baza unui acord politic care prevedea un mandat-limitat: până pe 25 mai 2023, data convenită cu PSD pentru rocada premierilor.

2. MĂSURI SOCIALE 

În ianuarie 2022, Guvernul PSD-PNL-UDMR a decis prima plafonare a preţului la energie electrică şi gaze. Măsura s-a aplicat până la 1 aprilie, apoi a fost prelungită pe durata întregului an, în ciuda mai multor dispute publice între PSD şi PNL. În final, Guvernul Ciucă a stabilit ca plafonarea să se aplice până în martie 2025, când vor fi trecut cele patru rânduri de alegeri programate în 2024.

În iunie 2022, pe fondul unei creşteri galopante a inflaţiei (15%), Guvernul a oferit vouchere pentru alimente persoanelor cu venituri mici. Tichetele au o valoare de 250 de lei şi sunt acordate o dată la două luni. Măsura va fi în vigoare până la finalul anului 2023.

În luna martie a anului trecut, pe fondul conflictului din Ucraina, preţul benzinei a depăşit, pentru scurt timp, 10 lei pe litru. Prin urmare, la începutul sezonului de concedii, Guvernul a introdus subvenţia la carburant: 50 de bani pe litru. Jumătate din sumă (25 de bani) a fost acoperită de la bugetul de stat, jumătate de benzinării. Iniţial, măsura a fost aplicată pentru trei luni. Ulterior, liberalii au insistat ca subvenţia să fie acordată până la finalul anului 2022, iar social-democraţii au fost de acord.

De la 1 ianuarie 2023, Guvernul Ciucă a majorat punctul de pensie cu 12,5%, însă inflaţia a erodat serios indexarea oferită de coaliţie. Nicolae Ciucă lasă în urmă sa o rată a inflaţiei de 11%, după ce, la finalul anului trecut, ajunsese la aproape 17%. Tot de la 1 ianuarie 2023, coaliţia a majorat salariului minim brut de la 2.550 de lei la 3.000 de lei.

De asemenea, în aprilie 2023 Guvernul a plafonat şi preţul poliţelor RCA, după falimentul companiei Euroins, lider de piaţă în acel moment. Plafonarea se aplică pentru o perioadă de 6 luni.

3. RĂZBOIUL DIN UCRAINA

Mandatul lui Nicolae Ciucă s-a suprapus peste războiul de la graniţa României, aflat încă în desfăşurare. În primă fază, Guvernul a alocat pentru fiecare refugiat ucrainean suma de 50 de lei pe zi pentru chirie şi 20 de lei pentru hrană. De la 1 mai 2023, Guvernul a schimbat condiţiile: alocă 2.000 de lei lunar per familie sau persoană (după caz), sumă acordată cel mult patru luni consecutiv. Cât despre ajutorul militar, România se numără printre statele care au refuzat să ofere informaţii concrete, spre deosebire de Polonia, ţările baltice, Marea Britanie sau SUA, care au publicat în detaliu suportul militar.

Într-un interviu pentru BBC, celebrul jurnalist Stephen Sackur l-a întrebat în repetate rânduri pe ministrul român de Externe Bogdan Aurescu de ce România a secretizat ajutorul militar pentru Ucraina. ”Partenerii europeni ai Ucrainei sunt foarte transparenţi în această privinţă. Voi o ţineţi secretă. De ce?”, a întrebat jurnalistul BBC. ”Pentru că aceasta e politica guvernului meu”, a răspuns, laconic, Aurescu, apoi a adăugat de câteva ori: ”Nu comentez”.

4. ACUZAŢIILE DE PLAGIAT 

Guvernul Ciucă a fost confruntat cu mai multe acuzaţii de plagiat. În ianuarie 2022, jurnalista Emilia Şercan a dezvăluit că lucrarea scrisă de Nicolae Ciucă, în baza căreia a devenit doctor în Ştiinţe militare în anul 2003, include conţinut plagiat în cel puţin 42 de pagini din totalul de 138. În replică, Nicolae Ciucă s-a adresat  instanţei, blocând astfel o analiză academică a tezei. În paralel, Parchetul General a deschis un dosar penal. După 1 ani şi trei luni, procurorii au clasat dosarul pe motiv că fapta s-a prescris. Decizia a venit cu o lună înainte ca Nicolae Ciucă să demisioneze din fruntea guvernului.

În toamna anului trecut, jurnalista Emilia Şercan l-a acuzat şi pe ministrul de Interne, Lucian Bode, că a plagiat 18,5% din textul tezei doctorale.  Ulterior, Comisia de etică a Universităţii Babeş-Bolyai a analizat teza de doctorat a ministrului de Interne şi a ajuns la concluzia că ”suspiciunile de plagiat se confirmă în marea lor majoritate”. Totuşi, în urmă cu câteva zile,  Consilul Naţional de Etică a decis că Lucian Bode nu a plagiat teza sa de doctorat. Consiliul Naţional de Etică funcţionează în subordinea Ministerului Cercetării, condus de Sebastian Burduja, coleg de partid cu Lucian Bode. Decizia a venit cu trei zile înainte de rotativa guvernamentală.

Alţi doi miniştri din Cabinetul Ciucă au fost acuzaţi de plagiat. Florin Roman, numit ministru al Digitalizării, a rezistat în Guvern mai puţin de o lună. A demisionat după ce ziarul ”Libertatea” l-a acuzat de plagiat în lucrarea de disertaţie. La rândul său, Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei, a demisionat în toamna anului trecut după ce jurnalista Emilia Şerban l-a acuzat că ar fi plagiat un curs de specialitate publicat anterior sub semnătura altor doi profesori de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Bucureşti.

5. DEMISIILE

În total, premierul Nicolae Ciucă a înlocuit cinci miniştri pe parcursul celor 18 luni de guvernare. În afara liberalilor Florin Roman şi Sorin Cîmpeanu, înlocuiţi din motive academice, au mai demisionat Dan Vîlceanu (PNL), Adrian Chesnoiu (PSD) şi Vasile Dîncu (PSD), din raţiuni diferite. Dan Vîlceanu a renunţat la funcţia de ministru al Fondurilor Europene după ce liberalii l-au debarcat din fruntea partidului pe Florin Cîţu şi l-au instalat pe Nicolae Ciucă. În era Cîţu, Vîlceanu fusese secretar general al partidului. Adrian Chesnoiu a plecat din fruntea Ministerului Agriculturii după ce DNA l-a acuzat că a trucat un concurs de angajare. În prezent este trimis în judecată.

Vasile Dîncu a demisionat din funcţia de ministru al Apărării invocând ”imposibilitatea colaborării cu preşedintele Klaus Iohannis”.  Din postura de ministru, Dîncu a vorbit public despre o negociere care să pună capăt războiului din Ucraina.  ”Singura şansă a păcii poate fi negocierea cu Rusia. Sigur, e vorba de o negociere complexă (…). Ţările lumii, NATO, Statele Unite să negocieze pentru Ucraina garanţii de securitate şi o pace cu Rusia”, a spus Dîncu în emisiunea Insider politic, difuzată de Prima TV. În replică, Iohannis l-a trimis pe Dîncu să ”citească revista presei”, astfel încât să afle poziţia oficială a României. Oficial, ţara noastră nu acceptă o negociere care să pecetluiască pierderile teritoriale ale Ucrainei. „Mi-a reproşat că nu citesc revista presei. M-am retras şi citesc revista presei”, a răspuns Vasile Dîncu, două luni mai târziu.

PNL i-a înlocuit pe Florin Roman cu Sebastian Burduja, pe Sorin Cîmpeanu cu consiliera prezidenţială Ligia Deca, iar pe Dan Vîlceanu cu tehnocratul Marcel Boloş. PSD l-a numit pe Petre Daea în locul lui Chesnoiu şi pe Angel Tîlvar în funcţia lăsată liberă de Vasile Dîncu.

6. RIDICAREA MCV 

În noiembrie 2022, Comisia Europeană a decis ridicarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) pentru România, monitorizarea europeană în domeniul Justiţiei. Astfel, la 15 ani de la aderarea la UE, România bifa integrarea europeană completă. Decizia oficialilor de la Bruxelles a venit în contextul în care Guvernul Ciucă a readus legile Justiţiei în acord cu cerinţele europene, după schimbările radicale din epoca Dragnea.

În timpul Guvernului Ciucă au fost schimbaţi şi procurorii-şefi. La propunerea ministrului Justiţiei, preşedintele Klaus Iohannis i-a numit pe Alex-Florin Florenţa în funcţia de procuror general şi pe Marius Voineag în fruntea DNA. De asemenea, Alina Albu a fost numită la şefia DIICOT, în ciuda avizului negativ primit de la CSM.

7. RATAREA ADERĂRII LA SCHENGEN

Pe plan extern, marele obiectiv ratat înb mandatul Ciucă este aderarea României la spaţiul Schengen. În decembrie 2022, Austria a fost singurul stat UE care a votat împotrivă în Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne (JAI). Motivul invocat: migraţia ilegală. De partea cealaltă, autorităţile din România, dar şi experţi ai Comisiei Europene au susţinut, cu cifre, că România nu face parte din ruta migranţilor spre vestul Europei. În ciuda eşecului, niciun politician din fruntea statului nu a demisionat. ”N-are rost să cădem într-o depresie colectivă care nu rezolvă nimic”, a reacţionat preşedintele Klaus Iohannis. Câteva companii de stat din subordinea Ministerului Transporturilor au anunţat că-şi vor transfera conturile de la băncile austriece la cele româneşti. La şase luni de la votul negativ, Austria nu s-a răzgândit. „Vă spun foarte deschis: nu pot să vă ofer o dată fixă pentru aderarea României la Schengen”, a spus ministrul de Interne al Austriei, Gerhard Karner, la Bucureşti, în luna aprilie.

8. REFORMA PENSIILOR ŞI BANII DIN PNRR

Guvernul Ciucă nu a reuşit să bifeze nici reforma pensiilor speciale, una dintre promisiunile PNL din campania electorală, dar şi unul dintre jaloanele care condiţionează cele 29 de miliarde din PNRR. În luna martie, coaliţia de guvernare a trecut prin Senat un proiect de lege care prevede impozitarea pensiilor speciale cu 15%  – impozitarea viza doar partea de necontributivitate din cuantumul pensiei. Însă Comisia Europeană nu a fost de acord cu acest procent care ar fi însemnat economii infime la bugetul de stat. Momentan, proiectul de lege aşteaptă în sertarele Camerei Deputaţilor. Liderul PSD Marcel Ciolacu a transmis zilele trecute că nu doreşte să preia guvernarea până când problema pensiilor speciale nu va fi rezolvată de Parlament. În consecinţă, ministrul Muncii, Marius Budăi, a depus noi amendamente astfel încât pensiile speciale să fie reformate în acord cu cerinţa Comisiei Europene. Urmează votul Parlamentului. De asemenea, majoritatea PSD-PNL-UDMR a refuzat să adopte un proiect de lege pentru eliminarea pensiilor speciale încasate de parlamentari, deşi în Camera Deputaţilor sunt înregistrate mai multe proiecte legislative în acest scop.

Amânarea reformei pensiilor pune în pericol accesarea banilor europeni din PNRR. Până acum, în conturile României au intrat 6,4 miliarde de euro din PNRR: 3,8 miliarde partea de prefinanţare şi încă 2,6 miliarde pentru cererea de plată numărul 1. În prezent, Guvernul aşteaptă aprobarea Comisiei Europene pentru cererea de plată numărul 2 în valoare de 2,8 miliarde de euro. Ulterior, Guvernul va trimite cererea de plată numărul 3, care nu poate fi accesată fără reforma pensiilor speciale. ”Dacă România nu va îndeplini acest jalon – tăierea pensiilor speciale –  va pierde 700 de milioane de euro”, a declarat fostul ministru al Muncii, Raluca Turcan, în emisiunea Insider politic.

9. NUMĂR RECORD DE SECRETARI DE STAT

Guvernul Ciucă a numărat peste 200 de secretari de stat, directori sau membri în consiliile de administraţie cu rang de secretar de stat, ori persoane din conducerea serviciilor de informaţii care au şi ele rang de secretar de stat. Cei mai mulţi din istorie, potrivit Europa Liberă. În 2010, premierul Emil Boc tăia numărul secretarilor de stat de la 100 la 50.  În 2016, guvernul număra 70 de secretari de stat, la care se mai adăugau 25 de şefi de instituţii subordonate cu acelaşi rang. În 2018, numărul secretarilor de stat ajunsese la 135. În prag de rotativă, lideri coaliţiei de guvernare au decis diminuarea numărului de ministere şi reducerea funcţiilor de secretar de stat în viitorul executiv condus de Marcel Ciolacu. Salariul unui secretar de stat depăşeşte 2.000 de euro lunar, la care se mai adaugă alte privilegii: maşină, şofer, consilieri, locuinţă de la RAPPS.

10. TENSIUNILE SOCIALE

Premierul Ciucă şi-a încheiat mandatul pe fondul unor tensiuni sociale accentuate. Mai întâi, au ieşit în stradă fermierii, după ce piaţa internă a fost inundată de cereale ucrainene mult mai ieftine. Agricultorii români au fost nemulţumiţi de suma infimă primită ca despăgubire din partea Comisiei Europene: 10 milioane de euro. Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a fost acuzat că nu a reuşit să obţină sume mai mari la Bruxelles. Ulterior, oficialii europeni au majorat subvenţia cu încă 30 de milioane de euro.

Greva generală a profesorilor, care a mobilizat zeci de mii de cadre didactice, a amânat rotativa guvernamentală cu mai bine de două săptămâni. De asemenea, protestul a dus şi la amânarea primelor probe la Bacalaureat. După mai multe runde de negociere, Guvernul s-a angajat să majorize lefurile profesorilor cu 25% de la 1 iunie plus alte bonusuri financiare.

În paralel cu greva profesorilor, şi angajaţii din sistemul medical au ieşit în stradă. Membrii federaţiei SANITAS au pichetat Ministerul Sănătăţii, apoi au intrat în grevă japoneză, nemulţumiţi de faptul că salariile asistenţilor medicali şi ale personalului administrativ din spitale sunt mici. Salariul asistenţilor medicali ajunge la 6.000 de lei cu tot cu sporuri. Pe 1 iulie este anunţată grevă generală şi în sistemul sanitar, dacă noul Guvern nu va accepta majorarea salarială propusă de sindicate.