Regina, inimă de româncă, viaţă de ţigancă. Povestea impresionantă a tinerei românce crescute în şatră

Mihaela sau „Regina“, cum este strigată de apropiaţi, trăieşte de aproape două decenii într-una dintre cele mai ermetice comunităţi de căldărari din România. Vorbeşte mai bine ţigăneşte decât româneşte şi este foarte mândră de comunitatea care a adoptat-o de când avea doar trei luni.

„Când era mai mică, era blondă-blondă, şi avea ochii albaştri. Acum s-a vopsit… Da’ eu căldărăriţă am văzut-o de mică“, spune mama ei, Aurora.

Citeşte şi Cum a reuşit Simona Gherghe să gestioneze gelozia între fraţi: „Acomodarea lor a fost una extrem de dificilă”

În urmă cu aproape 20 de ani, Aurora şi soţul ei, Mihai Stănescu, se plimbau prin satele din judeţul Iaşi ca să vândă oale şi cazane. Familia reginei au cunoscut-o în satul Belceşti. Erau sărmani şi necăjiţi tare că li se născuse şi al patrulea copil. Părinţii au decis de comun acord să o dea pe micuţă spre adopţie. Pentru că în sat nu erau doritori, au apelat la o familie de ţigani.

Alte articole

Cât durează „concediul de acomodare” al românilor care adoptă copii şi ce indemnizaţie primesc de la stat

Marius Lăcătuş dezvăluie cum a adoptat-o pe fiica sa, Alexandra Dominique. „Ţi se rupea inima!”

„În timp ce noi umblam cu cazane, cu bălii, – cum era pe vremea aceea -, a venit femeia şi mi-a spus: «Văd că nu aveţi copii… Nu vrei să vă dau o fată?». Femeia aia nu avea unde să stea, şi nu ştia unde să dea fata. Eu am vorbit cu soţul, şi, fiindcă nu aveam copii, am zis «Hai să o înfiem!». După aia am mers la tribunal, la judecătorie… Am făcut toate actele“, spune Aurora Stănescu, femeia care a crescut-o pe Regina ca pe copilul ei.

Familia de căldărari au luat-o pe micuţă şi au dus-o în comunitatea lor, unde, în pofida tradiţiilor ţigăneşti, a fost bine primită. Regulile nescrise ale căldărarilor sunt foarte stricte: interzic cu desărvârşire ca un român să devină membru al comunităţii. Regula nu se aplică în cazul copiilor. Regina a fost crescută ca o căldărăriţă, în spiritul tradiţiilor şi obiceiurilor ţigăneşti.

 „Eu am crescut-o frumos. Şi, când avea vreo 10 ani, i-am spus că e adoptată. Cei din comunitate mi-au zis de la început că mi-am făcut o pomană. Când era mai mică, era blondă-blondă, cu ochi albaştri… Acum şi-a făcut părul negru. Eu o văd ca pe o căldărăriţă. Căldărăriţă a fost de mică“, povesteşte mama Reginei pentru sursa citată.

Citeşte şi Însărcinată cu al doilea copil, Laura Cosoi se pregăteşte pentru al treilea: „N-am crezut că-mi va plăcea aşa mult să fac copii”

Mihaela trăieşte, în prezent, în casa socrilor ei. Este căsătorită de doi ani şi are şi un băieţel pe care spune că îl iubeşte ca pe ochii din cap. Soţul ei este plecat în Olanda, la cules de fructe sau legume. 

„Am aflat la nouă – aproape zece ani – că am fost adoptată. (Părinţii, n.r.) mi-au spus că m-au luat, că m-au găsit undeva, însă nu mi-au spus exact de unde. Nu prea am mers la şcoală, am mers doar un an. Despre ei (n.r. – familia biologică), mama mi-a zis că nu mai sunt, că au murit cu toţii. Acum câteva săptămâni am vorbit de trei-patru ori cu o soră (n.r. – biologică). Nu ştiam că există“, a povestit Regina într-o română stâlcită.

Soacra Reginei o iubeşte pe noră cum îşi iubeşte copiii. „Acum e tot fata mea. Cum ţin la copiii mei, ţin şi la ea. După legea noastră, ea e ţigancă“, spune Olga Stănescu, soacra Reginei.