Sacrificul cultivatorilor pentru producţia de PEPENI ROMÂNEŞTI. Cum se cresc fructele care ne îndulcesc vara

Familia Bancu este recunoscută în zonă pentru soiul bun al pepenilor, dar şi pentru forţa de muncă de care dau dovadă membrii în fiecare an în această perioadă. Pe DN 51 A, familia Bancu are practic al doilea domiciliu. Pentru Daniel Bancu, stâlpul familiei, în vârstă de 42 de ani, ziua începe cu mult înainte să se lumineze, iar noaptea se încheie când abia dacă mai zăreşti o maşină circulând pe drumul ce leagă Alexandria de Zimnicea. Daniel Bancu este un producător complet. La drum îşi întâmpină trecătorii cu pepeni galbeni parfumaţi şi pepeni verzi cu formă rotund ovală cu pulpă de culoare roşu intens şi puţine seminţe. Dimensiunea pepenilor acoperă deseori suprafaţa cântarului. La o distanţă de aproximativ 500 de metri, un alt membru al familiei veghează producţia în lung şi în lat cât e ziua de lungă. În aceste condiţii, vara capătă altă dimensiune, iar truda se transformă în plăcere, potrivit Agerpres.

Citeşte şi REGULI de care trebuie să ţii cont pentru a alege un PEPENE GALBEN copt şi delicios

„De zece ani a fost nevoie să ajung în stadiul acesta. Mie îmi place această ocupaţie. Am început prima dată fără picurare. La cuiburi se punea. Am văzut că a evoluat tehnologia cu picurare, dar totuşi e greu. Toată treaba începe din primăvară. Punem la ghivece în solar, cu încălzire. Cam pe 10 martie se întâmplă procesul acesta. Plantăm solarii. Apoi plantăm pe câmp cu ajutorul oamenilor că nu putem singuri. Punem picurare, folie dedesubt, formăm tunele. Eu am nevoie de 20 de oameni pentru trei hectare. Treaba o facem în două, trei zile, patru, de dimineaţa până seara. Anul acesta am întârziat puţin cu primii pepeni. În mod normal ar trebui să apară pe 15-20 iunie. Anul acesta a fost frig şi este frig în continuare. Noaptea este frig. Nu sunt nopţi călduroase. Noi ne mutăm în câmp de când plantăm să fie toate lucrurile pregătite. Deocamdată sunt părinţii, bunicii, care mă ajută enorm. Şi copilul mă ajută mult. Am tot strictul necesar. Eu sunt aici la ora 5,30-6,00. Mi-e drag de tot ce am. Pepenii îi vindem la Bucureşti, dar şi în Teleorman, în piaţă. A fost o perioadă când am vândut la Ghencea în Bucureşti şi a fost bine, dar acum dacă am mărit suprafaţa nu pot să vând singur. Acum kilogramul de pepe galben ajunge undeva la 2 lei, 2,50 lei şi un leu verdele. Eu aş vrea să accesez fonduri europene. De aici din câmp o să plec la toamnă. Aici am băgat 40.000-50.000 lei. Dacă este an bun, ar trebui să scot dublu„, a povestit Daniel Bancu.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În câmp deschis nu toate lucrurile merg conform planului. Lipsa apei înseamnă pentru producători o cheltuială substanţială şi investiţii mari în combustibil mai ales atunci când este secetă. Zilnic, tone de apă sunt transportate cu cisterna aproape de cultură.

Alte articole

Piețele invadate de ”falși” pepeni de Dăbuleni. Avertismentul oficialilor din Dolj. Cât costă pepenii la început de sezon

VIDEO Carmen Brumă recomandă combinaţia pepene roşu-brânză. Şi Mihaela Bilic pune pe masă aşa ceva, dar ambele au un amendament

Citeşte şi Cum alegi cel mai bun PEPENE VERDE. Iată câteva SFATURI de care trebuie să ţii cont

„Sunt la voia naturii. În zonă apa este adâncă. O fântână la noi costă cam 15.000 lei să o facem la 70 de metri şi să avem apă continuu. Dacă nu am avut, nu am făcut. Aşa mă costă enorm. Investesc în motorină, benzină. Vin cu apa din sat. Anul acesta ne-a mai ajutat ploaia. Ne confruntăm şi cu pierderi din cauza dăunătorilor sau din cauza fenomenelor naturii. Anul trecut a fost grindină. Mi-a distrus tot, tot, tot. Toată lumea a fost în aceeaşi situaţie. Mi-a distrus şi grâul şi porumbul. Tot! Nu am cultura asigurată şi nu am avut-o nici anul trecut„, a adăugat Daniel Bancu.

Ion Bancu este un alt membru al familiei responsabil cu supravegherea culturii. Vârsta înaintată nu îl împiedică să simtă picior de străin şi urmă de dăunători în zonă. La 85 de ani, Ion Bancu este atent la orice detaliu în câmpul plin cu pepeni. Vuvuzela colorată este accesoriul său de bază la care nu renunţă nici atunci când merge la pas prin bostană. Cu ajutorul acesteia, semnalele ajung mai repede la nepotul său, iar musafirii nepoftiţi fac cale întoarsă.

Citeşte şi RECORD: Doi pepeni galbeni s-au vândut cu 18.800 de euro

„Goarna o folosesc pentru semnalul nostru de aici şi când vin ciorile. Ciorile sunt foarte periculoase. Şi şoarecii sunt periculoşi. E jale cu ei. Găuresc pepenii. Am încercat tot felul de metode să îi eliminăm. Am pus în pământ nişte sticle găurite şi ei când vin să bea apă, cad înăuntru şi se îneacă. Dar nu e suficient. Sunt prea mulţi în câmpul ăsta. Mi-e drag să stau aici în câmp. Îmi e drag să ajut băieţii, copiii. Aici stau noaptea. Nu îmi este frică. Din mai până în septembrie stăm aici. Acesta este primul an când stau în câmp şi sunt venit de patru, cinci zile. Nu pot să stau acasă fără să fac nimic. Vreau să ajut până se termină treaba. Pepenii galbeni dacă nu sunt culeşi la timp, se duc. Ceilalţi verzi sunt mai rezistenţi. Ca să ai pepeni buni, trebuie să fii muncitor, să aduci apă la timp, să ai îngrăşăminte. Faceţi o socoteală câtă cheltuială este„, spune şi Ion Bancu.

Pepenii româneşti presupun sacrificii, dar au savoare incomparabilă şi sunt căutaţi de clienţi. Drumul pepenilor de la răsad până la alegerea terenului, pregătirea acestuia, înfiinţarea culturii, lucrările de îngrijire, combaterea dăunătorilor, recoltare şi vânzare e unul foarte lung şi necesită multă muncă din partea cultivatorilor.