Salarii bugetari 2024. Un proiect de ordonanţă de urgenţă publicat de Ministerul de Finanţe vrea să dezgheţe creşteri salariale în sectorul bugetar. Conform unei alte ordonanţe de urgenţă de anul trecut, salariile bugetarilor sunt practic îngheţate, după ce guvernul Marcel Ciolacu a spus că va ajusta deficitul bugetar în primul rând prin economii la bugetul de stat şi abia apoi prin creşterile de taxe. A venit însă cu cel mai mare pachet de creşteri de taxe şi taxe noi, iar economiile la cheltuielile de la buget nu s-au văzut în execuţia bugetară: cheltuielile au crescut cu 13% în 2023, când programarea de la început de an era de majorare cu sub 10%.

„În vederea apli­cării politicii salariale de către ope­ratorii economici cu capital majoritar sau integral de stat, se regle­men­tează ca opera­torii eco­nomici care au înregistrat pierderi contabile şi/sau plăţi restante la 31 decembrie 2023, să poată acorda anumite creşteri salariale”, se arată în nota de fundamentare pentru ordonanţa în cauză.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Surpriză neașteptată pentru șoferi la pompă. Prețul la ...

Marius Budăi, anunţul momentului pentru românii cu salarii ...

Cu toate acestea, la capitolul „impactul financiar asupra bugetului general consolidat”, deşi sunt mai multe măsuri care măresc cheltuielile bugetului de stat, spaţiul nu este completat. La secţiunea „Propuneri pentru acoperirea creşterii cheltuielilor bugetare ”, cei care au redactat documentul au notat: „Prezentul act normativ nu se referă la acest subiect”. Proiectul de lege însă, este practic numai despre creşterea cheltuielilor bugetare şi, pe alocuri, despre creşterea încasărilor de la companiile de stat.

Locul de muncă plătit cu 1.600 de euro pe care nu-l vrea nimeni din cauza programului. Antreprenorii se plâng din cauza lipsei de personal

Cu toate că guvernul a crescut taxele şi a introdus taxe noi care au intrat în vigoare la începutul anului, execuţia bugetară din ianuarie s-a deteriorat. E drept însă că pe partea de venituri lucrurile au mers bine, dar cheltuielile cresc dublu faţă de programare. Chiar la capitolul „cheltuieli de personal”, adică salariile bugetarilor, creşterea programată de cheltuieli este de 11% pe tot anul 2024. Cu toate acestea, cheltuielile cu salariile cresc dublu faţă de programare în ianuarie 2024.

Dacă în legea în vigoare de la finalul anului funcţiile de conducere din aparatul de stat nu puteau avea o pondere mai mare de 8% din totalul postu­rilor, acum se poate ajunge până la 10%, dacă sunt întrunite anumite condiţii. „Pre­zen­tul proiect de act normativ instituirea posibilităţii guvernului de a stabili prin memorandum un număr total de funcţii de conducere mai mare de 8%, dar fără a depăşi 10 % din numărul total de posturi aprobate”.

Sunt însă şi prevederi de creştere a veniturilor la bugetul de stat, prin mai mulţi bani de la companiile de stat. De pildă, proiectul spune că firmele de stat şi regiile autonome vor fi obligate să verse la bugetul de stat cel puţin jumătate din profitul obţinut.

„Companiile naţionale şi societăţile cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează repartizarea unei cote de “minimum 50% vărsăminte la bugetul de stat sau local, în cazul regiilor autonome, ori dividende, în cazul societăţilor naţionale, companiilor naţionale şi societăţilor, cu capital integral sau majoritar de stat”, se mai arată în proiect.

23% din toți angajații României lucrează la stat. Educația bate Internele, iar Finanțele bat Sănătatea

Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România este de 1,3 milioane, aproape 64% dintre acestea fiind în administraţia publică centrală, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor (MF), consultate de Agerpres. În România sunt doar 5,7 milioane de salariați cu totul.

În ianuarie 2024, din totalul celor 826.575 de angajaţi din administraţia publică centrală, 608.605 lucrează în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (+453 angajaţi, comparativ cu decembrie 2023).

Pensii 2024. Ce bani va încasa un român care a muncit 35 de ani pentru salariul minim. Formula prin care sumele se dublează
Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra în Ministerul Educaţiei, respectiv 302.380, Ministerul Afacerilor Interne – 123.451 , Ministerul Apărării Naţionale – 74.036, Ministerul Finanţelor – 24.829 şi Ministerul Sănătăţii -18.240.

Potrivit sursei citate, în instituţiile finanţate integral din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 9.267 de posturi, în cele subvenţionate din bugetul de stat şi din bugetul asigurărilor pentru şomaj un număr de 44.503 (+617), în timp ce în instituţiile finanţate integral din venituri proprii erau 164.299 de posturi ocupate (-1.876).

Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în ianuarie anul curent, 465.217 de persoane, dintre care 284.813 în instituţii finanţate integral din bugetele locale (-252) şi 180.404 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii.

Potrivit datelor de la Ministerul Muncii, în România ar fi 5,7 milioane de angajați, ceea ce înseamnă că în jur de 23% din angajații din România lucrează la stat.

Ministerul Finanţelor a împrumutat luni 807 milioane lei de la bănci
Ministerul Finanţelor a împrumutat luni 807 milioane lei de la bănci, într-o licitaţie de obligaţiuni de stat scadente în aprilie 2031, cu o dobândă de 6,58% pe an.

La licitaţie au participat şapte dealeri primari, valoarea totală a cererii fiind de 1,04 miliarde lei, din care băncile au licitat în nume şi cont propriu 804 milioane lei şi 237 milioane lei au fost ofertele necompetitive, scrie Ziarul Financiar.

Din suma totală adjudecată, băncile au oferit în nume şi cont propriu 657 milioane lei. Ofertele necompetitive au fost 150 milioane lei. Rata cuponului a fost de 7,35%