Seria GAFELOR care au întârziat salvarea supravieţuitorilor accidentului aviatic în care ADRIAN IOVAN a murit

Multe voci spun că Adrian Iovan şi Aurelia Ion au murit cu zile din cauza incompetenţei autorităţilor.

Echipele de salvare au bâjbâit ore în şir în munţi, pe baza unor informaţii inexacte. Reperele pe care le-au primit de la Romatsa şi STS erau la o distanţă de aproape 70 de kilometri, informează România TV.

Primele estimări au fost făcute de cei de la Romatsa, după ce a avionul a dispărut de pe radar, la o altitudine cuprinsă între două şi trei mii de metri.

Din acel moment însă, avionul a mai zburat câţiva kilometri. Apoi, echipele de salvare au primit date de la Serviciul de telecomunicaţii speciale, care localizase zona din care a venit apelul la 112. Numai că aceste coordonate erau total diferite.

Alte articole

Aterizare forţată, un avion a ajuns în mijlocul maşinilor din cauza unor probleme tehnice VIDEO

O nouă tragedie aviatică, avion prăbuşit în Africa. Toţi cei de la bord au murit după impact

ACCIDENT AVIATIC: Mărturiile medicilor care au ajuns primii la epavă

Prima informaţie a fost la ora 16:04, când s-a stabilit că avionul a căzut la sud de lacul Fântânele. În câteva minute a venit o nouă informare potrivit căreia avionul a căzut între Scărişoara şi Huedin, două localităţi aflate la peste 70 de kilometri distanţă. În tot acest timp, echipele de salvare au fost întoarse din drum de două ori de autorităţi.

„Autorităţile de la Cluj au venit pe acest drum, s-a anunţat la televizor că e poiana Ursoaia şi au fost dezorientaţi. Poiana Ursoaia e în altă parte, e în dreapta, dealul Petreasa e în stânga. Sunt 8 kilometri, iar până unde a căzut avionul mai sunt alţi 4 sau 5”, spune o localnică.

Ministrul de Interne arată cu degetul către Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, pe care îl critică pentru că nu ar fi furnizat informaţii exacte, deşi pasagerii aveau semnal la telefoane şi puteau fi localizaţi.

PRIMA EXPLICAŢIE OFICIALĂ. De ce au ajuns salvatorii DUPĂ 7 ORE la VICTIMELE accidentului aviatic din Horea

În schimb, purtătorul de cuvânt al STS, Adrian Fulea, a explicat pentru România TV că nu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale s-a ocupat de prelucrarea datelor GPS furnizate de medicul Radu Zamfir, ci instituţiile către care s-au tansmis datele primite de la o companie de telefonie mobilă.

„Va spun ca sa intelegi si dvs. si telespectatorii: informatiile de la o telefonie mobila sunt pozitionate pe o harta si este transferata pentru a fi interpretată de serviciile de urgenta. Nu le spune sa caute pe o raza de 5 km, 2 km, in Cluj sau Alba”, a explicat Adrian Fulea.

Medicii sunt revoltaţi de răspunsul autorităţilor.

Medic SMURD: Nu am primit coordonate GPS ale epavei avionului

„Este inimaginabil pentru mine ca in decurs de 7-8 ore, cu sistemele pe care le avem a ora actuala, inclusiv cu telefoanele mobile care au fost functionale pana la 19.30, sa nu poata sa fie localizati”, spune medicul Victor Zota, coordonatorul programului naţional de transplant.

Culmea, pasagerii răniţi aveau şanse mai mari de a fi găsiţi dacă erau infractori, nu medici! Poliţia Română are un aparat care detectează semnalul GSM în condiţii dure de relief. Echipamentul, însă, este folosit doar în cadrul dosarelor penale pentru a-i găsi pe infractorii care se ascund. Acum, IGPR susţine că avea nevoie de autorizaţie de la judecători pentru a-l utiliza.

Avionul avea sistem ELT, care facilita localizarea

Pilotul Valentin Ialomiţeanu a afirmat marţi, la Gândul Live, că avionul prăbuşit luni în Apuseni, la bordul căruia efectuase recent un zbor tehnic, era prevăzut cu un sistem ELT (Emergency Locator Transmitter), care porneşte automat în cazul unui impact şi emite pentru a facilita localizarea.

Pilotul Valentin Ialomiţeanu a declarat că, în urmă cu două săptămâni, a reclamat unele probleme. „Am făcut un zbor tehnic de pe Băneasa, ocazie cu care am verificat aparatele, instalaţiile, şi mi-am dat acordul. Singurul lucru pe care l-am reclamat noi era un ADF (sistem de navigaţie – n.r.)”, a spus el, adăugând şi că prin chederele de la uşă sufla vântul. Conform lui Ialomiţeanu, chederele au fost schimbate, iar acelaşi lucru s-a întâmplat cu ADF-ul.

Pilotul, care are mulţi ani de experienţă, a precizat că aparatul implicat în accident nu era unul cu care să-i fie teamă să zboare pe traseul parcurs luni.

Riscul de deces al persoanelor din avionul căzut în Apuseni, asigurat pentru 287.500 euro

În ceea ce priveşte circumstanţele producerii accidentului, Valentin Ialomiţeanu a spus că, din câte a înţeles, în 20 ianuarie, când a avut loc accidentul soldat cu moartea pilotului Adrian Iovan şi a Aureliei Ion, studentă la medicină militară, a existat un front atmosferic propice pentru givraj.

„Ei au mers foarte bine în partea de sud a Carpaţilor. A fost o atmosferă propice, nu s-a întâmplat nimic. Când au ajuns la Făgăraş, probabil a început să se depună gheaţă, că ei zburau în plafon şi la un moment dat, după ce au trecut de munţi, au cerut să coboare, fiindcă se depusese gheaţă pe ei. Şi au coborât la 8.500. Asta am înţeles. Au trecut peste Sibiu şi şi-au continuat drumul”, a spus pilotul la Gândul Live.