STARE DE ALERTĂ din 15 mai. Întâlnire Iohannis-Orban pentru stabilirea detaliilor

STARE DE ALERTĂ. Guvernul și Președintele analizează ipoteza declarării stării de alertă după data de 15 mai, când expiră starea de urgență instituită prin decret de Klaus Iohannis. Este o măsură necesară pentru a putea fi menținute, legal, unele dintre restricțiile impuse pentru limitarea răspândirii noului coronavirus, cum ar fi închiderea restaurantelor și a altor domenii de activitate cu public.

România va intra de la 15 mai în STARE DE ALERTĂ. De ce este necesar acest pas la ieşirea din STAREA DE URGENŢĂ

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, va avea miercuri, 29 aprilie, ora 12:30, la Palatul Cotroceni, o ședință privind măsurile de gestionare a epidemiei COVID-19 cu Prim-ministrul României, Ludovic Orban, Ministrul Apărării Naționale, Nicolae Ciucă, Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, Ministrul Educației și Cercetării, Monica Anisie, și șeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, Raed Arafat, anunţă Adminsitraţia Prezidenţială. 

La finalul ședinței, Președintele României va susține o declarație de presă

Alte articole

Ludovic Orban, consilierul lui Nicuşor Dan, nu exclude o rupere a Coaliţiei: „Fiecare partid își face jocurile”

Senatorul PSD Daniel Zamfir îl demolează pe Ludovic Orban: „Rămâne irecuperabil”

Marți seara, la ora 19, a avut loc și ședința conducerii PNL, pe același subiect. Miniștrii și liderii județeni ai partidului discută detaliile pentru ceea ce urmează după 15 mai.

Varianta stării de alertă este „în analiză”. „Nu am luat nicio decizie, suntem în evaluări, funcție de evoluția situației”, au explicat surse guvernamentale.

Potrivit legii, starea de alertă „se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acțiuni și măsuri de prevenire, avertizare a populației, limitare și înlăturare a consecințelor situației de urgență”.

STARE DE URGENŢĂ. Măsura care nu va fi RIDICATĂ pe 15 mai. Premierul dă detalii despre parcuri, hoteluri, restaurante

Conform OUG nr. 21/2004, pe timpul stării de alertă se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituţia României, republicată, măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale referitoare, după caz, la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forţate, dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii, aflate în strânsă relaţie de cauzalitate cu situaţia produsă şi cu modalităţile specifice de gestionare a acesteia.

Starea de alertă nu trebuie aprobată de Parlament. Ea se aprobă prin hotărâre, de către CNSSU, cu avizul premierului.

Ce este starea de alertă?

Starea de alertă se declară potrivit Ordonanţei de Urgenţă nr. 21/2004 şi se referă la punerea de îndată în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgentă.

În localităţi, starea de alertă o declară primarul cu aprobarea prefectului. Pentru un judeţ, decizia aparţine prefectului şi trebuie aprobată de ministrul Administraţiei şi Internelor. Zonele afectate de inundaţii, incendii sau zăpezi pot fi evacuate şi se pot acorda ajutoare de urgenţă. Pe timpul stării de alertă, se pot dispune orice măsuri care sunt necesare pentru înlăturarea stării de forţă majoră.

Potrivit articolului 4 din OUG nr. 21/2004, pe durata situaţiilor de urgenţă sau a stărilor potenţial generatoare de situaţii de urgenţă se întreprind, în condiţiile legii, după caz, acţiuni şi măsuri pentru:

– avertizarea populaţiei, instituţiilor şi agenţilor economici din zonele de pericol – declararea stării de alertă în cazul iminenţei ameninţării sau producerii situaţiei de urgenţă

– intervenţia operativă cu forţe şi mijloace special constituite, în funcţie de situaţie, pentru limitarea şi înlăturarea efectelor negative – acordarea de ajutoare de urgenţă – instituirea regimului stării de urgenţă, în condiţiile prevăzute de art. 93 din Constituţia României, republicată;

– solicitarea sau acordarea de asistenţă internaţională

– acordarea de despăgubiri persoanelor juridice şi fizice

De asemenea, conform OUG nr. 21/2004, pe timpul stării de alertă se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituţia României, republicată, măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăţi fundamentale referitoare, după caz, la libera circulaţie, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forţate, dreptul de proprietate privată ori la protecţia socială a muncii, aflate în strânsă relaţie de cauzalitate cu situaţia produsă şi cu modalităţile specifice de gestionare a acesteia. Declararea stării de alertă să evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgenţă persoanele a căror prezentă nu se justifică în cazul situaţiilor de urgenţă la nivel naţional sau pe teritoriul mai multor judeţe se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar la nivel judeţean sau al municipiului Bucureşti, în Monitorul Oficial al autorităţii administrativ-teritoriale respective.