STUDIU: Peste 75% dintre români cred că perfomanţele şcolare nu contează pentru succesul în viaţă

Această ipoteză este susținută de cercetările specialiștilor din SUA, care plasează inteligența emoțională (EQ) pe un loc superior atât în predictibilitatea unei cariere de succes, cât și pentru împlinirea în plan personal. În acest context, s-a lansat în România Academia emoțiilor, programul prin care copiii între 4 și 12 ani își pot dezvolta inteligența emoțională. Programul durează 7 săptămâni și dezvoltă 7 abilități-cheie: observarea comportamentului, perceptia emoțiilor, joaca de-a emoția, înțelegerea emoțiilor, gestionarea acestora, empatia și consumul emoțiilor.

„Suntem ființe emoționale, iar comportamentul nostru este un efect a ceea ce simțim. Din acest motiv, școala emoțiilor este cea mai importantă instituție de învățământ pe care suntem nevoiți să o absolvim cu toții. Așa a luat naștere acest program. Simplul fapt că înțelegem cum funcționăm ne oferă oportunitatea de a construi exact comportamentul pe care noi ni-l dorim, iar orice copil merită oportunitatea de a se folosi de emoții pentru a-și atinge potențialul real, în loc să rămână blocat dacă nu știe cum să le gestioneze și să le consume”, spune Florin Alexandru, analist comportamental, fondator Tikaboo și creator al Academiei emoțiilor.

Fiecare modul cuprinde șapte povești pe care părinții le vor citi împreună cu cei mici, urmate de câte un exercițiu sub formă de joc ce va fixa abilitatea la care fac referire poveștile. Exemplele practice din viața de zi cu zi îl vor determina pe copil să facă asocieri directe cu ceea ce i se întâmplă zilnic și să-și însușească abilitatea cu mai multă ușurință. De asemenea, pentru a facilita procesul de învățare, vor exista scurte materiale video de suport atât pentru copii, cât și pentru părinți, precum și un grup dedicat, unde părinții pot primi lămuriri suplimentare.

Citeşte şi Ludovic Orban le cere profesorilor să se adapteze noilor condiţii: Permanent trebuie să înveţe

CONLCUZIILE STUDIULUI: 

Alte articole

„Reforma administrativă” a lui Bolojan: din 25.000 de posturi tăiate, aproape 18.000 sunt în învăţământ, în timp ce la Curtea de Conturi, CCR, Administraţia Prezidenţială sau Secretariatul General al Guvernului, numărul de posturi ocupate a crescut

Daniel David și-a dat DEMISIA. Ministrul Educaţiei nu a acceptat să taie fonduri şi locuri bugetate de la universităţi. Cine îl va înlocui

• Părinții care au copii în ciclul primar de învățământ acordă o importanță mai mare notelor. Acest lucru poate fi datorat faptului că există o anxietate a părinților atunci când copiii lor încep școala, mai ales în ciclul primar. Pe măsură ce aceștia cresc, experiența educațională relativizează asocierea dintre educație și note. În plus copiii se măresc și relația lor cu părinții se schimbă, supravegherea acestora, inclusiv educațională scade și atunci importanța notelor pentru marea parte a părinților scade.

• 42% dintre parinti consideră ca fiind importante notele copiilor și 34% nu le consideră nici importante nici neimportante.
• 43% dintre părinți consideră că notele mai mici de 7 ca note mici.
• 44% consideră că notele mai sus de 8 sunt mari.
• Doar 24% dintre părinti consideră că există o legatură puternică sau foarte puternică între note și succesul în viață. Acest lucru
denotă o încredere scăzută în sistemul de notare și probabil în cel educațional ca fiind un sistem ce pregătește
individul/copilul pentru viitor.

Aproape 65% consideră că sistemul de notare nu îl stimulează pe copil să învete mai bine. Mulți dintre aceștia consideră
că acesta știrbește încrederea in sine sau nu le motivează copiii. Cu toate acestea un procent mai mic, dar peste jumătate
din respondenți (aprox. 54%) ar dori schimbarea sistemului de notare.
• Alte nemulțumiri cu privire la sistemul de notare țin de accentul pe masurarea cantitativă și nu calitativă (umanistă) a
educației.
• O parte din părinți cred că accentul ar trebui pus pe multidisciplinaritate, pe muncă în echipă, pe învățarea cooperării pe
bază de proiect și reducerea accentului pus pe memorare. Sunt susținute în mod special modele alternative pedagogice
cum sunt Waldorf sau sistemul finlandez de educație.
• O altă sugestie esta ca evaluarea elevilor, susțin părinții, ar trebui făcută în timp și ar trebui să reflecte evoluția personală a fiecărui copil în parte. Pentru aceasta părinții își doresc o mai mare atenție din partea profesorilor și învățătorilor la fiecare copil și la nevoile individuale ale acestuia. Pentru acest lucru părinții propun reducerea numărului de elevi și a acestora pe baza înclinațiilor personale. Acest accent pe evoluția personală a fiecărui elev reflectă schimbări sociale mai largi și schimbările culturale asociate cu acestea – accentul pus pe individ și pe nevoile acestuia.

Citeşte şi Catalogul va dispărea în acest an şcolar. Monica Anisie a explicat cu ce va fi înlocuit