Studiul realizat de Universitatea Babeş-Bolyai arată că măsurile guvernului Bolojan i-au sărăcit chiar pe cei mai vulnerabili români: „A afectat în primul rând situaţia persoanelor cu dizabilităţi şi a şomerilor indemnizaţi, dar şi a părinţilor”

Contextul este unul marcat de inflație ridicată și de modificări legislative succesive, care au limitat creșterea prestațiilor sociale și au introdus noi obligații financiare pentru beneficiari. Potrivit studiului, austeritatea impusă de Bolojan nu doar că nu atenuează problemele sociale, ci riscă să adâncească sărăcia în rândul celor deja expuși riscului de excluziune, precum șomerii, persoanele cu dizabilități sau familiile cu copii.

„Măsurile de austeritate introduse prin „ordonanța trenuleț” O.U.G. 156/30.12.2024, întărite apoi și extinse de guvernul Bolojan prin Legea 141/25.07.2025, au înghețat indicatorul social de referință (ISR) în funcție de care se calculează o serie de prestații sociale și subvenții (printre care indemnizația de șomaj, prima de inserție într-un loc de muncă, indemnizațiile pentru persoanele cu dizabilități, valoarea minimă a indemnizației pentru creșterea copilului). ISR a fost indexat ultima dată în martie 2024, la 660 lei, ceea ce a afectat în primul rând situația persoanelor cu dizabilități și a șomerilor indemnizați, dar și a părinților care au dreptul la valoarea minimă a indemnizației de creștere a copilului (1.651 lei în 2025) sau la alocație de plasament. Renunțarea la majorarea alocațiilor pentru copii în raport cu rata medie anuală a inflației (Legea 214/2019) și, în mod similar, la majorarea venitului minim de incluziune (Legea 196/2016, implementată din ianuarie 2024) se înscriu în același tipar de regres. În condițiile actuale de inflație, estimată de Institutul Național de Statistică (INS) la 9,5%, în termeni reali, aceste prestații vor putea acoperi și mai puțin din nevoile familiilor.”, se arată în studiul menționat.

Autoarea subliniază că tăierea sau înghețarea ajutoarelor sociale are loc într-o perioadă în care prețurile la alimente, energie și servicii esențiale sunt ridicate, ceea ce înseamnă o scădere reală a puterii de cumpărare pentru familiile sărace. În multe cazuri, veniturile disponibile acoperă doar o parte redusă din necesarul lunar.

Studiul oferă exemple concrete: în familiile în care doar unul dintre părinți are venituri, resursele financiare ajung să acopere aproximativ o treime din nevoile gospodăriei. Chiar și familiile cu doi părinți care câștigă salariul minim și au doi copii de vârstă școlară reușesc cu dificultate să acopere jumătate din cheltuielile esențiale, fiind însă automat excluse de la acordarea venitului minim de incluziune.

Alte articole

Ilie Bolojan, mesaj rar pe Facebook în care nu anunţă tăieri: „Economia României va intra pe un traseu de relansare fără a mai creşte taxele”

Nemulţumiri în PSD după consultările de la Guvern: „Bolojan n-a venit cu o viziune”

Citeşte şi: Mugur Isărescu intervine după întâlnirea cu Bolojan. Anunț foarte important pentru românii cu bani în casă și la bancă

„Raportat la pragul sărăciei relative monetare (4.070 lei/lună în 2024), situat la mai puțin de jumătate din prețul coșului minim, familia titulară de VMI ajunge la doar 43,8% din valoarea pragului. Familia în care unul dintre adulți câștigă salariul minim trece ușor peste prag, ceea ce înseamnă că orice cheltuială neprevăzută poate împinge gospodăria înapoi în sărăcie. Familia în care ambii adulți obțin salariul minim depășește pragul de sărăcie cu 43%. De remarcat că în cazul familiei titulare de VMI, bursele sociale obținute de copii (condiționate de un număr mai mic de 10 absențe nemotivate/lună) reprezintă un sfert din bugetul gospodăriei, în timp ce ajutorul oferit prin VMI pentru familiile cu copii (care a înlocuit alocația de susținere) reprezintă doar 12%. În cazul familiei în care doar unul dintre părinți obține salariu, bursele sociale aduc 15% din venitul total, iar ajutorul pentru familiile cu copii doar 5,5%. Dacă ambii părinți obțin cel puțin salariul minim, familia nu se mai califică pentru niciuna dintre aceste două prestații.”, conform studiului citat.

Pe lângă înghețarea veniturilor, unele categorii vulnerabile au pierdut și asigurarea de sănătate gratuită. Șomerii indemnizați, părinții aflați în concediu de creștere a copilului și beneficiarii de venit minim de incluziune sunt obligați să plătească contribuția la sănătate, ceea ce reduce suplimentar bugetele deja limitate ale gospodăriilor.

„Una dintre măsurile de austeritate cu consecințe problematice pe termen mediu și lung a fost desființarea categoriei de coasigurat în sistemul public de sănătate și introducerea obligativității plății contribuției la asigurările de sănătate (CASS) în cazul unor categorii vulnerabile care până în 2025 au fost exceptate: șomerii indemnizați, părinții în concediu de creștere a copilului mic/ de acomodare, beneficiarii de venit minim garantat (de incluziune). Justificarea acestei măsuri prin invocarea principiului echității, afirmând că, în prag de colaps financiar al statului, toți trebuie să contribuie la aplanarea crizei, sună cel puțin ilogic, dacă nu de-a dreptul pervers.”, se arată în studiul amintit.

Citeşte şi: Împrumuturile și ajutoarele bănești între rude, în atenția ANAF. Documentele de care ai nevoie ca să eviți problemele fiscale