În 2015, cehul Vít Jedlička a proclamat aici „Republica Liberland”, un stat despre care susține că ar trebui să funcționeze cu taxe reduse sau inexistente, reguli minime și un sistem politic inspirat de principiile libertarianismului.
Povestea Liberlandului a început odată cu destrămarea Iugoslaviei, în 1991. La acel moment, fostele state iugoslave Serbia și Croația au folosit surse diferite pentru stabilirea frontierei, iar o zonă împădurită cunoscută oficial drept Gornja Siga a rămas nerevendicată.
Jedlička a considerat că acest teritoriu nu aparține nimănui și l-a revendicat. Liberland are în prezent o constituție și un guvern, iar pentru cei interesați sunt disponibile permise de rezidență și chiar cetățenie. Problema este că niciun stat din lume nu recunoaște oficial microstatul.
Potrivit lui Jedlička, peste 800.000 de persoane au solicitat cetățenia. Printre susținători se numără și miliardarul din industria tehnologiei Justin Sun. Jedlička afirmă că și președintele Argentinei, Javier Milei, ar fi susținut proiectul înainte de a ajunge la conducerea țării.
Liberland încearcă să atragă libertarieni, antreprenori, programatori și pasionați de criptomonede. Ideea este ca statul să aibă un rol cât mai redus, iar economia să fie lăsată în mare parte în mâinile pieței, potrivit The Telegraph
Una dintre cele mai controversate idei este sistemul de vot. Cetățenii folosesc așa-numitele „Liberland Merits”, tokenuri care pot fi cumpărate, ceea ce înseamnă că persoanele care contribuie mai mult financiar pot avea o influență mai mare.
Proiectul atrage însă și critici. Specialiștii avertizează că discursul libertarian poate alimenta neîncrederea în instituțiile statului și ignoră beneficiile pe care aceleași persoane le-au primit de pe urma infrastructurii și serviciilor publice.
Liberlandul a intrat, însă, în vizorul poliției croate. În 2023, poliția a pus capăt activităților desfășurate pe peninsulă, a îndepărtat majoritatea construcțiilor și a început să supravegheze strict punctele de acces.
Chiar și așa, Jedlička continuă să spere că va putea transporta materiale de construcții și mașini către teritoriu. El speră inclusiv că Frontex, agenția europeană pentru frontiere, va prelua controlul frontierei externe a Croației. Frontex a respins însă această posibilitate, precizând că nu are planuri în acest sens.
Ironia situației devine evidentă atunci când barca lui Jedlička ajunge în apropierea Liberlandului. La mal apare Roland, un german care locuiește într-o tabără improvizată pe teritoriu. Între el și Jedlička sunt aproximativ 30 de metri, însă „președintele” nu poate coborî pe uscat întrucât există riscul de a fi arestat pentru trecerea ilegală a frontierei.
Pe insulă au mai rămas doar câteva construcții, între care două căsuțe în copaci. Restul zonei este acoperit de vegetație.