Tăriceanu cere începerea procedurii de suspendare a preşedintelui Băsescu. Vezi planul preşedintelui PLR

Preşedintele Senatului şi al PLR, Călin Popescu Tăriceanu, a dat vineri publicităţii o scrisoare concetăţenii săi în care le explică de ce se impune o a treia suspendare a preşedintelui Traian Băsescu şi prezintă un grafic al demiterii lui Băsescu în care suspendarea se va face pe 23 septembrie, iar referendumul de demitere va avea loc odată cu primul tur al alegerilor prezidenţiale.

05 sept. 2014, 17:49
Tăriceanu cere începerea procedurii de suspendare a preşedintelui Băsescu. Vezi planul preşedintelui PLR

Călin Popescu Tăriceanu cheamă partidele politice şi electoratul să se i se alăture în procedura de suspendare din funcţie a lui Traian Băsescu. „Având ca bază probatorie nenumăratele încălcări ale prevederilor constituționale puse în operă de Președintele României în anii 2013 și 2014, propun inițierea procedurii constituționale de suspendare și demitere a Președintelui României, având următorul calendar: suspendarea de către Parlament a Președintelui României în preajma datei de 23 septembrie și organizarea Referendumului de demitere a Președintelui României pe data de 2 noiembrie, aceeași zi în care se organizează primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale. Coincidența datei primului tur al alegerilor prezidențiale cu Referendumul de demitere al Președintelui României va crea premise favorabile îndeplinirii cvorumului legal de 50%+1″, se arată în scrisoare remisă presei de către preşedintele Senatului.

Acesta aminteşte că Traian Băsescu a fost avertizat privind faptul că riscă să fie suspendat a treia oară. Prima dată a fost declaraţia Parlamentului din iunie adoptată în legătură cu scandalul în care este implicat Mirea Băsescu, fratele şefului statului şi apoi de reacţiile faţă de implicarea sa în activitate internă a PMP în perspectiva alegerilor prezidenţiale.

„Intervenția directă și instituțională a domnului Traian Băsescu la Președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, în problema portofoliului și candidatului României la funcția de comisar european și în scopul susținerii pe această temă a poziției președinților de partid, Vasile Blaga și Klaus Johannis, reprezintă o nouă escaladare a practicilor prezidențiale neconstituționale și o dublă încălcare a Constituției de către Președintele României”, susţine Tăriceanu adăugând că acest lucru este suficient pentru a motiva o a treia suspendare.

În continuare, liderul PLR încearcă să combată argumente ce ar putea fi aduse împotriva suspendării, primul fiind cel că i-ar permite lui Băsescu să intre oficial în campanie electorală. „După cum s-a văzut și la europarlamentare, Traian Băsescu participă, oricum, nestingherit și fără să-i pese de Constituție la campania electorală, ba se mai folosește în această activitate neconstituțională și de logistica Administrației Prezidențiale, ceea ce nu ar mai fi posibil după suspendarea sa de către Parlament și plecarea sa de la Cotroceni”, susţine fostul premier.

În al doilea rând, Tăriceanu nu crede că a treia suspendare ar conduce la un reviriment al lui Băsescu în simpatia populară. „Nici măcar suspendarea și Referendumul de demitere nu-l mai pot reinventa pe Băsescu. Acum nu ne aflăm în 2007. Acum suntem în 2014, când Justiția îl așteaptă cu o serie de dosare penale de care a fost scutit temporar, datorită imunității”, spune preşedintele PLR.

Un al treilea argument cu care Tăriceanu nu este de acord este că suspendarea ar provoca o nouă criză politică. „Posibilitatea să ne afundăm într-o criză politică este egală cu zero. Majoritatea parlamentară e stabilă, substanțială și susține Guvernul fără echivoc, iar alegerile la termen vor da un nou președinte al României”, susţine fostul liberal.

Tăriceanu respinge şi argumentul pragmatic, potrivit căruia sentimentul anti-Băsescu nu este la fel de intens ca în 2012. „Inițiativa mea de lansare a procedurii de demitere a Președintelui României are la bază un singur principiu, pe care, altfel, îl clamează permanent toți politicienii și toate partidele: respectarea statului de drept. Respectarea statului de drept, a Constituției și a Legii nu se face în funcție de calendarul electoral sau de sondaje sociologice”, clamează Tăriceanu.

Acesta precizează că, în eventualitatea suspendării lui Băsescu, nu va prelua preşedinţia ad-interim a României, lăsându-l pe preşedintele Camerei Deputaţilor, adică pe Valeriu Zgonea. Asta pentru a nu fi suspectat că îşi doreşte să stea în scaunul de preşedinte fie şi măcar pentru o lună.

„Zilele următoare vom da publicității „Cererea de suspendare”, textul pe baza căruia îi vom invita pe toți parlamentarii să ni se alăture pentru inițierea procedurii de demitere a Președintelui României. În cazul în care cel puțin o treime din numărul total al parlamentarilor va semna inițiativa, textul urmează a fi înaintat de Parlament Curții Constituționale pentru obținerea avizului consultativ. Parlamentarii PLR vor fi primii care vor semna acest demers”, se mai arată în scrisoarea preşedintelui Senatului.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat vineri că nu se teme de o nouă suspendare din funcţie, arătând că în campania electorală are o capacitate uriaşă de revitalizare.

Traian Băsescu a fost întrebat vineri, în conferinţa de la încheierea summit-ului NATO din Marea Britanie dacă se teme de o a treia suspendare. „Intru în campanie şi nu o să le fie bine, în campanie am capacitate uriaşă de revitalizare”, a răspuns Traian Băsescu.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, joi, la România TV, că modul în care a acţionat preşedintele Traian Băsescu în chestiunea legată de desemnarea comisarului european din partea României impune suspendarea sa din funcţie. Tăriceanu intenţionează să discute această chestiune cu partidele reprezentate în Parlament.

„Suntem într-o succesiune extrem de rapidă a unor acţiuni ale preşedintelui şi mă gândesc foarte serios dacă nu este nevoie de suspendarea din funcţie a preşedintelui şi convocarea referendumului de demitere chiar dacă mai sunt doar trei luni de mandat(…) Comportamentul său intră în contradicţie cu interesul naţional”, a motivat Tăriceanu.