Traian Băsescu şi Vasile Blaga au stat la instanţă doar cîteva minute, întrucât nu au mai avut loc audieri.

Procurorul de caz a menţionat că, în cazul lui Vasile Blaga, ancheta a fost închisă în 2010, printr-o decizie de neîncepere a urmăririi penale.

Alte Articole

De ce nu este deschis sicriul lui Costel Corduneanu? Este acoperit ...

Doi ingineri de la Electrica Oradea, trimişi în judecată pentru ...

Cătălin Cherecheș rămâne în închisoare pentru a ispăși ...

Faţă de Traian Băsescu nu s-a putut lua atunci o decizie deoarece acesta se bucura de imunitatea funcţiei de preşedinte al României. Întrucât Traian Băsescu nu mai are în prezent vreo calitate oficială, procurorul a cerut retrimiterea dosarului la Judecătoria Sectorului 5.

La sosirea la ICCJ, Băsescu şi Blaga au declarat că nu au nicio emoţie.  „Este vremea delatorilor”, a declarat Traian Băsescu,  la sosirea la instanţa supremă.

La ieşire, Vasile Blaga a spus că nu mai are nicio calitate în dosar, care pentru el s-a terminat cu această citare. „Procurorul a decis că  am nici o calitate, pentru că în 2010 eu am fost judecat pe fond şi nu am nicio problemă în dosar. Drept urmare, s-a încheiat. Nu am nicio calitate. Din 2010 nu am. Judecătorul a fost de acord cu propunerea procurorului. În ceea ce mă priveşte lucrurile s-au încheiat azi. Nu ştiam de decizia din 2010. S-a judecat pe fond în 2010, dar nu am fost informat”, a spus Vasile Blaga.

CITEŞTE ŞI Traian Băsescu: Dosarul „jurnaliştilor răpiţi” nu poate fi judecat decât dacă va fi DECLASIFICAT

Într-o intervenție telefonică la B1 TV, Traian Băsescu a spus că nu are nicio îngrijorare legată de posibila redeschidere a dosarului răpirii jurnliștilor în Irak.

„S-a considerat că, având imunitate, procurorii nu aveau cum să deschidă ancheta. În cazul lui Vasile Blaga s-a constatat că nu avea imunitate. S-a trimis la Sectorul 5 să aprecieze dacă trebuie redeschis dosarul în cazul meu. Mă aștept la o decizie în sensul hotărârii Înaltei Curti, adică să se judece la Sectorul 5″, a precizat Băsescu.

„Ce vor decide instanțele asta se va face. În ceea ce mă privește, nu am nicio îngrijorare cu redeschiderea acestui dosar. E vremea delatorilor, un delator de teapa lui Vadim Tudor poate să te târâie prin toate instanțele. Aștept să se pronunțe justiția și pe urmă îl voi acționa eu în instanță pe acest Vadim Tudor”, a mai spus fostul președinte, care a precizat și că nu există nicio probă împotriva sa. 

„Eu nu m-am uitat în dosar. Vă garantez că nu are nicio probă”, a conchis fostul preşedinte.

Dosarul deschis ca urmare a plângerii lui Vadim Tudor a primit, iniţial, decizia de neîncepere a urmăririi penale, ca urmare a imunităţii de care beneficia Traian Băsescu. De cealaltă parte, fostul preşedinte declara că nu s-au plătit bani pentru recuperarea jurnaliştilor. „S-au găsit alte formule”, declara la acea vreme Traian Băsescu.

Corneliu Vadim Tudor i-a acuzat pe Traian Băsescu şi pe Vasile Blaga, preşedinte al PDL la acea vreme, că şi-au însuşit o parte din răscumpărarea plătită de statul român pentru eliberarea celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak, în anul 2005. Vadim Tudor a afirmat că îşi bazează sesizarea pe afirmaţiile făcute de fostul procuror Ciprian Nastasiu în cartea sa. Suma despre care se vorbeşte este de aproape 4 milioane de dolari.

În martie 2005, jurnaliştii Marie Jeanne Ion, Sorin Mişcoci şi Ovidiu Ohanesian au fost răpiţi la Bagdad.

În 5 aprilie 2005, Omar Hayssam a fost reţinut şi, deşi Preşedinţia anunţa atunci că este acuzat de implicare în răpirea celor trei jurnalişti, el a fost arestat preventiv pentru infracţiuni economice, într-un alt dosar. Ulterior, în iunie 2005, preşedintele de atunci Traian Băsescu spunea că Omar Hayssam voia să iasă din România şi că îşi transferase averea pe numele lui Mohammad Munaf, al soţiei acestuia şi al doctorului Mohamad Yassin, care a plecat la Bagdad în 29 aprilie, pentru a contacta autorităţile irakiene.

La aproape un an şi o lună de la plasarea lui în arest, instanţa a acceptat să îl elibereze pe Hayssam, din motive medicale, la propunerea procurorului Ciprian Nastasiu, cel care ceruse şi arestarea sirianului. Eliberarea a fost cerută pe motiv că starea de sănătate a lui Hayssam s-a degradat, după operaţia pentru cancer la colon. Hayssam a fost operat în 17 ianuarie 2006, la Spitalul Penitenciar Rahova.

În 30 iunie 2006, Hayssam a fugit din România la bordul unei nave. Fuga acestuia a determinat revocarea din funcţii a şefilor SRI, SIE şi DGIPI, Radu Timofte, Gheorghe Fulga şi Virgil Ardelean, dar şi a procurorului general al României Ilie Botoş, în 20 iulie 2006.

În 31 mai 2007, Omar Hayssam declara, într-un interviu prin telefon la o emisiune de la Antena 3, că la cererea doctorului Yassin s-a întâlnit cu preşedintele Traian Băsescu, după ce, în seara de 28 martie 2005, prietena jurnalistei Marie Jeane Ion l-a anunţat despre răpirea de la Bagdad. El preciza că Yassin s-a prezentat, în seara de 28 martie 2005, la biroul său, împreuă cu soţia, iar în aceeaşi zi l-a condus la aeroport pe acesta, care s-a deplasat în Irak pentru a participa la negocierile pentru eliberarea jurnaliştilor.

Omar Hayssam execută 23 de ani şi patru luni de închisoare, în urma contopirii pedepselor primite în dosarele „Volvo”, „Foresta Nehoiu” şi cel al răpirii celor trei jurnalişti, potrivit unei decizi luate în 27 martie, de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ). Omar Hayssam execută pedepsele din iulie 2013, când a fost adus în ţară, după şapte ani de la fuga sa din România.