Unul dintre misterele Lunii a fost dezlegat. Vezi ce spun cercetătorii despre Oceanul Furtunilor

Această descoperire ar putea ajuta la explicarea diferenţei enorme dintre cele două feţe ale Lunii.

Oamenii de ştiinţă au analizat Oceanus Procellarum, sau Oceanul Furtunilor, o pată întunecată de pe faţa vizibilă a Lunii care are peste 3.000 km lăţime.

Partea vizibilă a Lunii este extrem de diferită faţă de cea nevăzută. De exemplu, câmpiile vaste de roci vulcanice denumite maria („mare” în latină) acoperă aproape o treime din faţa vizibilă, însă doar câteva maria există pe cealaltă parte a satelitului nostru.

Cercetătorii au oferit de-a lungul timpului numeroase explicaţii pentru diferenţele dintre feţe. Unii sugerau că o a doua lună micuţă, care orbita Pământul în trecut, s-a lovit catastrofal de Lună, rămăşiţele sale împrăştiindu-se pe faţa nevăzută a ei. Alţii spun că forţa de atracţie a Pământului asupra Lunii a dus la deformări ale satelitului.

Alte articole

Eclipsă totală de „Lună Sângerie”, duminică, 7 septembrie. Spectacolul cosmic este vizibil și din țara noastră!

Se plătesc pensiile pe luna februarie. Care sunt primele două bănci care au virat deja banii pe card

Şi planeta Marte are diferenţe între partea de nord şi ce de sud, iar cercetătorii sugerează că un impact monstruos a fost cauza. Acum, cercetătorii din Japonia spun că o coliziune imensă, care a dat naştere la Oceanul Furtunilor,  ar putea explica şi diferenţele de pe Lună.

Experţii au analizat compoziţia de la suprafaţa Lunii folosind informaţiile adunate de sonda japoneză Kaguya/Selene. Acestea au arătat că o versiune a mineralului pyroxene, cu o cantitate scăzută de calciu, este concentrată în jurul Oceanus Procellarum şi a altor cratere mari de impact. Acest tip de pyroxene este legat de topirea şi de excavarea materialului de pe mantaua lunară, sugerând că Oceanul Furtunilor a fost făcut de un impact catastrofal.

Coliziunea ar fi generat o mare de magmă de 3.000km lăţime şi de câteva sute km adâncime, spune liderul studiului,  Ryosuke Nakamura, de la National Institute of Advanced Industrial Science and Technology din Tsukuba, Japonia.

În timp ce unii experţi spun că nu există semne topografice ale unui impact, probabil din cauză ca ar fi avut loc acum peste 4 miliarde de ani, Nakamura spune că descoperirea lui aduce prima dovadă a acestei idei, ce va fi confirmată de viitoare misiuni pe Lună ce vor aduce mostre de sol.

Punctele roşii reprezintă concentraţiile de pyroxene cu un nivel scăzut de calciu pe cele două feţe ale Lunii