Valeri Kuzmin, despre tezaurul României de la Moscova: „O pisică moartă scoasă de la naftalină”

Tezaurul României nu pare o temă de actualitate pentru diplomaţii ruşi. Valeri Kuzmin, ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, a explicat, miercuri, că relaţia bilaterală dintre România şi Rusia s-a deteriorat şi mai mult, în contextul războiului din Ucraina, până la stadiul în care dialogul politic şi diplomatic este practic îngheţat, arătându-se deranjat de atitudinea fostului ministru de externe Bogdan Aurescu, în prezent judecător la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, despre care a spus că a pus vina pe Rusia „cu spume la gură” pentru ceea ce s-a întâmplat la Bucea.

„După ce a început operaţiunea specială din Ucraina, România a fost între primele ţări care a definit această operaţiune drept agresiune şi cu spume la gură a început să dea vina pe Rusia. Inclusiv putem să ne amintim şi incidentul de la Bucea, nu vreau să zic cine exact, dar ei au dat vina pe Rusia, direct, fără nicio investigaţie”, a declarat miercuri, prin intermediul unui interpret, ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, Valeri Kuzmin, într-un briefing de presă.

Ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Valeri Kuzmin: „Nu căutăm război cu România”
Diplomatul Moscovei s-a arătat deranjat că România s-a adresat justiţiei internaţionale în legătură cu crimele de război de la Bucea. „Nu a fost niciodată nicio dovadă nici atunci, nici acum, nu au reuşit să ne dea cel puţin o listă de oameni care, după spusele lor, ar fi fost ucişi de militarii ruşi”, a spus ambasadorul..

„Un diplomat de excelenţă al României, care acum ocupă un loc la Curtea Internaţională de Justiţie (Bogdan Aurescu – n.r.), a pus atunci, cu spume la gură, vina pe Rusia pentru ceea ce s-a întâmplat la Bucea fără nicio dovadă şi a promis Rusiei că o va aduce în faţa tribunalului şi aşa mai departe”, a reproşat ambasadorul.

Alte articole

Trompeta lui Putin spune că România, care îşi cere tezaurul, vrea să-şi rezolve problemele economice pe spatele Rusiei. Medvedev: Pe „diverși idioți din Parlamentul European i-a apucat pofta”

Demers istoric în Parlamentul European. Eurodeputaţii cer la unison Kremlinului să returneze integral tezaurul României

El susţine, în schimb, că tot ce s-a întâmplat la Bucea „a fost organizat de agenţiile de PR din Ucraina şi Marea Britanie”.

Ucraina şi Occidentul acuză Rusia de crime de război la Bucea, acuzaţie pe care Kremlinul o neagă. Acuzaţiile se referă la uciderea în masă a civililor ucraineni şi a prizonierilor de război de către forţele armate ruse în timpul luptelor şi al ocupării oraşului Bucea, în prima parte a invaziei ruseşti pe scară largă din Ucraina. Dovezi fotografice şi video ale masacrului au apărut la 1 aprilie 2022, după ce forţele ruseşti s-au retras din oraş. Potrivit autorităţilor locale, 458 de cadavre au fost recuperate din oraş, inclusiv nouă copii cu vârsta sub 18 ani. Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului a documentat uciderea ilegală, inclusiv execuţii sumare, a cel puţin 73 de civili. Fotografiile au arătat cadavre de civili, aliniate cu mâinile legate la spate, împuşcate de la mică distanţă. Ucraina a cerut Curţii Penale Internaţionale să investigheze ceea ce s-a întâmplat ca parte a anchetei sale în curs de desfăşurare privind invazia, pentru a determina dacă au fost comise crime de război sau crime împotriva umanităţii.

Vorbind despre deteriorarea relaţiei bilaterale dintre România şi Rusia, ambasadorul Valeri Kuzmin a constatat că dialogul politic şi diplomatic este practic îngheţat şi a amintit cu dezaprobare de reducerea reciprocă a personalului diplomatic şi de închiderea centrelor culturale ruse în cursul anului trecut. Totodată, a reamintit că România a declarat că va antrena piloţii ucraineni pentru avioanele de luptă F-16, care, a subliniat diplomatul, sunt capabile să transporte rachete cu rază lungă de acţiune de 500 de km şi rachete nucleare.

El a spus că în cursul anului trecut, partea rusă a atras atenţia autorităţilor române de mai multe ori că este inadmisibilă asistenţa militară persistentă acordată „regimului criminal neonazist de la Kiev. Eforturile noastre au vizat avertizarea autorităţilor române că eventuala folosire a avioanelor americane de luptă de pe teritoriul românesc în viitoare operaţiuni militare – acele avioane ar urma să fie date Kievului în curând, chiar au apărut ştiri recente că unele dintre ele deja au fost desfăşurate în Ucraina – împotriva populaţiei sau a forţelor armate ruse, acest fapt va fi considerat de Rusia drept o implicare directă în conflictul ucrainean”, a punctat Valeri Kuzmin.

Ce cuprinde Tezaurul României, trimis în Rusia. Ce ascunde Moscova. Un capitol neîncheiat al istoriei

Diplomatul a mai spus că foştii parteneri români „continuă să scoată, cum se spune la noi, o pisică moartă de la naftalină”, referindu-se la  problema tezaurului pe care Rusia ar trebui să-l returneze României. Repetând o idee vehiculată anterior de Moscova, Kuzmin a spus clar că tezaurul României nu va fi returnat şi a susţinut că, dimpotrivă, România a rămas datoare Rusiei. El a evocat anecdotic în acest sens o scenă petrecută între fostul lider sovietic Leonid Brejnev şi Nicolae Ceauşescu, în anii 60. „Tovarăşe, i-ar fi spus Brejnev lui Ceauşescu, trebuie să vă spun, ca de la comunist la comunist, că trebuie să uitaţi de tezaur. Pentru că, aşa cum scrie şi în documentele juridice, ca rezultat al tuturor activităţilor ce intră în responsabilitatea României, România are o datorie mai mare către Rusia decât are Rusia către România. Dar nouă nu ne trebuie această datorie de la voi. Vă iertăm de această datorie”, a relatat ambasadorul Kuzmin.

În ciuda tuturor acestor subiecte de fricţiune între Moscova şi Bucureşti, Valeri Kuzmin susţine însă că „nimeni nu poate acuza Rusia că a sabotat relaţia bilaterală cu România”.

„Eu de când am ajuns aici, în 2016, am încercat de multe ori şi n-am reuşit să organizez o şedinţă a Comisiei interguvernamentale româno-ruse care se ocupă cu problemele economice, tehnice şi ştiinţifice. N-am reuşit”, s-a plâns diplomatul.

În final, ambasadorul a lăsat să se înţeleagă că mingea este în terenul României: „Noi rămânem ţări vecine şi avem toate posibilităţile de a restabili relaţiile noastre bilaterale. Totul ţine de decizia unor oameni responsabili”, a spus ambasadorul în încheierea briefingului de presă, nu înainte de a le ura jurnaliştilor succes în activitate, ocazie cu care a amintit că Tucker Carlson s-a aflat la Moscova pentru a-l intervieva pe Putin, iar acum este criticat de „democraţia totalitară” din Occident.

Ce cuprinde Tezaurul României, trimis în Rusia

Povestea Tezaurului României de la Moscova a început în toamna anului 1916, la scurt timp după ce țara noastră a luat decizia să renunțe la neutralitate și să intre în Primul Război Mondial pentru a realiza unirea cu Transilvania.

După ce trupele germane, austro-ungare și bulgare au pătruns în România și au ocupat rând, pe rând, Oltenia, Muntenia și Dobrogea,  armata țării, Casa Regală, precum și întreaga elită politică s-au retras la Iași, în Moldova, singurul teritoriu românesc rămas neocupat.

Situația alarmantă de pe front, dar și teama de ocupare totală a României, i-a determinat pe reprezentanții guvernului condus la acea dată,  de Ion I. C. Brătianu, să trimită tezaurul românesc la Moscova, capitala Imperiului Rus, unul dintre principalii aliații ai țării noastre.

De-a lungul istoriei, această practică a fost foarte des întâlnită. În vreme de război, foarte multe țări își transferau tezaurul național într-un alt stat aliat, de teama ca acesta să nu cadă în mâinile cotropitorilor. Însă, niciodată nu s-a mai întâmplat ca o rezervă de aur monetară care a fost încredinţată cu toate documentele și garanțiile necesare să nu fie returnată la cererea proprietarului.

Tezaurul României cuprindea 93,4tone de aur, reprezentat de lingouri și monede care aparțineau Băncii Naționale a României, precum și unor bănci private, companii sau persoane private din țara noastră.

Din tezaurul național mai făceau parte, pe lângă cantitatea impresionantă de aur, piese unice de artă, printre care se aflau și 1.350 de tablouri extrem de valoroase, documente, manuscrise, odoare ale unor mănăstiri, arhive și multe altele.

În decembrie 1916, într-un tren cu 17 vagoane care avea destinaţia Moscova, au fost încărcate 1.738 casete cu aur care aparțineau Băncii Naţionale, în valoare de 314.580.456,84 milioane lei, şi două casete cu bijuteriile Reginei Maria, în valoare declarată de 7 milioane lei. odată ajunse la Moscova acestea au fost depuse în tezaurul Băncii de Stat a Rusiei, aflat în ”Sala armelor”, de la Kremlin. Valoarea întregului depozit făcut la Moscova pe numele BNR era de 321.580.456 lei aur.

În iulie 1917, a început pregătirea unui alt transport, în care au fost incluse şi valori ale Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni, o parte din documentele păstrate la Arhivele Statului, arhivele unor instituţii publice şi particulare, lucrări de artă şi alte piese de valoare aparţinând colecţiilor particulare, odoare mănăstireşti, cărţi rare, manuscrise, documente şi colecţiile numismatice ale Academiei Române, ale Muzeului de antichităţi, valori ale unor mari bănci comerciale, respectiv acţiuni, obligaţiuni, depozite ale clienţilor etc.

În trei dintre cele 27 de vagoane pregătite au fost încărcate 188 de casete cu aur şi cu alte valori ale Băncii Naţionale. Valoarea declarată a celor 188 casete era de 1.594.757.083 lei. Aurul efectiv era calculat la 574.523 lei, arhiva la 500.000 lei, iar restul reprezenta valoarea titlurilor, efectelor, depozitelor, cărţilor şi a altor acte ale BNR evacuate împreună cu aurul. După acest ultim transport, cantitatea de aur depozitată la Moscova a ajuns la valoarea de 315.154.980 lei, fiind vorba despre 93,4 tone aur fin, potrivit Agerpres.

După încheierea conflictului militar, autoritățile române nu au reușit să recupereze niciun gram de aur de la Moscova deoarece, Rusia condusă de Vladimir Ilici Lenin, a considerat Tezaurul României pradă de război și a refuzat restituirea acestuia.

O rază de speranță că tezaurul românesc va fi recuperat a apărut în anii 1935, 1956 și 2008, când a existat un semn de bunăvoință din partea sovieticilor și ulterior al rușilor, care au restituit parțial, în tranșe, rezerva de aur monetară. Cu toate acestea, cea mai mare parte din tezaur a rămas la Moscova, iar acest lucru rămâne un subiect sensibil în relațiile diplomatice dintre România și Rusia.

Citește și Bogdan Aurescu vrea să-i ceară tezaurul lui Vladimir Putin

Tezaurul care urma să ia drumul Moscovei includea trei categorii principale de valori:

• acte, documente, manuscrise, monede vechi, tablouri, cărți rare, odoarele mănăstirești din Moldova și Muntenia, arhive, depozite, colecții ale multor instituții publice și particulare;
  efecte publice și alte valori (cum ar fi acțiuni, obligațiuni, titluri de credit, gajurile Muntelui de Pietate etc.);
  o cantitate de 93,4 tone de aur (91 de tone de monede istorice de aur, care aparțineau persoanelor private, companiilor și băncilor particulare din România și 2,4 tone de lingouri de aur, care aparținea Băncii Naționale a României); valoarea acestui stoc metalic, niciodată restituit, este de aproximativ 13 miliarde de lei, adică 3,2 miliarde de euro (estimare din aprilie 2011)