Veste proastă pentru milioane de români. Ce pensie primesc de la stat dacă nu au cotizat suficient

Ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a declarat că trebuie să existe o diferenţă între beneficiarii pensiei minime care nu au muncit niciodată şi cei care au pensii mici pentru că au stagii de cotizare reduse. "Eu sunt omul care se uită cu precădere la corectitudine, care vrea să asigure corectitudine pentru cei care au muncit. Trebuie să existe o diferenţă între un om care a muncit, pe salariu mic, în condiţii grele, s-a trezit dimineaţa, s-a dus la serviciu în fiecare zi şi cel care a decis să nu muncească din diferite motive pe care le pot înţelege, dar ele nu ar trebui să facă să prejudicieze o persoană care a avut totuşi o activitate, indiferent de nivelul de salarizare" a declarat recent ministrul Muncii, Violeta Alexandru, la România TV.

Se modifică LEGEA PENSIILOR. Anunţul făcut de Violeta Alexandru

"Preocuparea noastră este să fie just pentru fiecare persoană care a desfăşurat o activitate de-a lungul vieţii cadrul legal actual încurajează o activitate până la stagiul complet şi cei care au lucrat sub stagiul minim de 15 ani suferă la momentul la care solicită pensia. (…) Cu toate acestea, resimt o nevoie de o justă măsură între cei care nu au muncit absolut deloc şi ce care au totuşi câţiva ani în activitate” a mai afirmat Alexandru.

"Cu privire la pensia minimă, în acest moment, plafonul este acelaşi din anul anterior, aprecierea noastră a fost că în raport cu presiunea pe bugetul pe 2020 cuantumul trebuie să rămână acelaşi, vorbim de 704 lei. Este vorba despre pensiile celor care nu au cotizat în sistemul de pensii şi pentru care statul găseşte, totuşi, îndreptăţit, să acorde o sumă pentru acoperirea, e adevărat, insuficientă pentru nevoile acestor oameni. Principiul pe care-l aplicăm în ceea ce priveşte sumele prevăzute pentru pensii, aşa cum cunoaşteţi, se axează pe contributivitate. Acesta este principiul corect pe care ne axăm în toate estimările pe care le-am prins în buget şi ne vom ţine de ele. Se fac în acest moment eforturi pentru găsirea unei soluţii la momentul rectificării bugetare, vă puteţi aştepta din partea noastră să venim cu o iniţiativă în Guvern în acest an, nu ignorăm problema, suntem foarte concentraţi pe acest aspect şi în cursul anului viitor vom încerca să identificăm soluţii şi veţi vedea din partea noastră o iniţiativă pe această temă". Ministrul Muncii a confirmat că punctul de pensie va creşte la 1.775 de lei de la 1 septembrie 2020.

Cum este la alţii. Ce a decis Germania

Guvernul german a decis, săptămâna trecută, să introducă o pensie minimă pentru cele mai nevoiaşe persoane, un subiect care a ameninţat mult timp viitorul coaliţiei conduse de cancelarul Angela Merkel între conservatori şi social-democraţi, relatează AFP.

Începând de anul viitor, circa 1,3 milioane de pensionari care primesc pensii mici vor încasa un supliment, măsura urmând să coste 1,3 miliarde de euro pe an, conform proiectului de lege adoptate în consiliul de miniştri. „Crearea acestei pensii minime va contribui la o mai mare justiţie socială în ţara noastră", a afirmat ministrul social-democrat al Muncii, Hubertus Heil, care a venit cu acest proiect.

Citeşte şi Dublarea alocaţiilor la copii. Violeta Alexandru: Voi respecta legea

O astfel de pensie minimă va fi „în special în beneficiul femeilor", care reprezintă circa 70% dintre persoanele ce ar urma să beneficieze de creştere, în special din sectorul serviciilor slab remunerate, cum ar fi gastronomia. De asemenea, măsura va veni în principal în ajutorul persoanelor din estul ţării, fosta RDG comunistă, unde puterea medie de cumpărare a populaţiei rămâne sub cea din vestul ţării, alimentând o frustrare de care profită, pe plan politic, în special extrem-dreaptă, care are acolo principalele sale fiefuri.

Conform Ministerului Muncii, o coafeză care a cotizat 40 de ani la nivelul salariului minim va avea o pensie de 960 de euro pe lună, de la 512 euro în prezent.

Conservatorii cancelarului Angela Merkel au blocat mult timp această reformă din care social-democraţii (SPD) au făcut o prioritate a mandatului, mergând chiar până la a ameninţa anul trecut că vor părăsi coaliţia în lipsa unui acord.

SPD este în cădere liberă în sondajele de opinie şi speră să îşi revină poziţionându-se mai vizibil spre stânga. Partidul şi-a ales recent doi preşedinţi care sunt adepţii acestei linii, potrivit Agerpres.