Yashibe, adică „ia și bea”, restaurantul românesc care face furori în Japonia. Cum a reușit o moldoveancă să încânte papilele gustative ale japonezilor: „Se comandă foarte mult sarmale, cârnați de casă, ciorbe”

Andra Grosu și-a deschis un restaurant românesc în Japonia, după ce a renunțat la locul de muncă într-o companie japoneză și a mers pe calea antreprenoriatului. Numele localului, Yashibe, provine din zona Moldovei, însă în limba japoneză are o cu totul altă semnificație.

„Am avut norocul să accesez un spaţiu, unde am putut să îmi deschid la început o cafenea. Pentru că nu am ştiut exact cum vor reacţiona cei de aici la mâncarea românească. În timp, am renunţat practic la conceptul de cafenea şi am rămas pe cel de restaurant românesc. 

Citește și: Reacția unei englezoaice care a mâncat papanași și ciorbă de văcuță la un restaurant tradițional românesc: „Absolut divin!”

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Eu vin din Iaşi, şi atunci numele restaurantului este Iaşibe, de la „ia şi bea”. Eu am o prietenă de foarte mulţi ani, Alina Sava, care are o agenţie de marketing, şi vorbeam cu ea înainte să deschid restaurantul, şi i-am cerut părerea. Amândouă am ajuns la concluzia că acesta e cel mai bun. Am găsit caracterele japoneze potrivite pentru restaurant. Chiar dacă numele e în româneşte, e scris în caractere japoneze. În limba japoneză, caracterele pe care le-am ales s-ar traduce în ‘departamentul poeziei de noapte’. E ceva puţin diferit, dar cu legătură la ce fac”, a declarat Andra Grosu, potrivit dcnews.ro.

Alte articole

EXCLUSIV Mircea Rădulian, directorul INFP, demontează mitul seismelor în lanț, după cutremurul din Venezuela

Cutremur puternic în Japonia: Magnitudinea revizuită la 7,2. Trenurile de mare viteză au fost suspendate. Anunțul guvernului de la Tokyo

Restaurantul românesc din Japonia are succes în rândul oamenilor. Mulți japonezi se arată încântați de țara noastră și chiar își doresc să o viziteze. O parte dintre aceștia, în special cei mai în vârstă, au auzit de nume mari de la noi, precum Hagi sau Nadia Comăneci.

„Spre surprinderea mea, după 5 ani şi jumătate de activitate, cred că japonezii cumva descoperă mâncarea românească. Pentru că imaginea lor despre România e legată de Rusia, de mâncărurile grele, uleioase. Când vin la restaurant, prima lor reacţie este că mâncarea a fost mai uşor de mâncat decât şi-au imaginat, mai delicioasă.

Cei mai în vârstă ştiu de Ceauşescu şi de Nadia Comăneci, care a fost un fenomen extraordinar la ei şi încă mai este. Despre Hagi mai ştiu. Şi despre Dracula. Astea ar fi patru nume pe care le ştiu ei, dacă spui cuiva că eşti român. Sunt foarte mulţi japonezi care au călătorit în România în ultimul timp, sau au auzit despre România prin prisma studiilor sau prin prisma jobului pe care îl fac. În general, cei care călătoresc foarte mult în Europa sunt foarte interesaţi de România şi de mâncarea noastră. Foarte mulţi japonezi îmi spun că următoarea ţară pe lista lor de vizitat e România.

Citește și: HoReCa se răzbună după anii de pandemie. O ciorbă a ajuns să coste 30 de lei la restaurantele din București, dublu față de acum doi ani

Se comandă foarte mult sarmale, cârnaţi de casă, ciorbele. Tochitura merge foarte bine. E o singură diferenţă. Produsele pe care eu le gătesc sunt nu neapărat diferite, doar că nu chiar la fel. Tochitura nu este la fel de prăjită ca în România. E o carne de porc fiartă în vin şi prăjită puţin, deci e mai fragedă puţin. Nu ştiu dacă e adaptată, cred că toată mâncarea de aici e adaptată după gustul meu şi după cum îmi place mie mâncarea românească. Mi se pare normal ca cel care găteşte să îşi pună amprenta pe bucatele pe care le face. Sarmalele le fac mai mari, spre exemplu. Foarte multe chestii le-am adaptat”, a mai spus Andra Grosu.