Ziua Muncii 2023. De ce este liberă ziua de 1 Mai, cum s-a ajuns la acest paradox VIDEO

Ziua Muncii 2023. Sărbătoarea de 1 mai a apărut ca urmare a unui eveniment istoric important, greva generală a muncitorilor din Chicago din anul 1886. Această grevă a început în data de 1 mai și a fost organizată de sindicatele muncitorilor, care solicitau îmbunătățirea condițiilor de muncă, reducerea orelor de muncă și instituirea unei zile de muncă de opt ore.

În urma grevei, care s-a soldat cu violențe, arestări și chiar morți, s-a ajuns la un acord prin care s-a stabilit că ziua de lucru va fi redusă la opt ore și că ziua de 1 mai va fi recunoscută ca Ziua Internațională a Muncii.

Ziua Muncii 2023. La 1 mai este sărbătorită anual, în peste 90 de ţări din întreaga lume, Ziua internaţională a muncii, cunoscută şi sub denumirile de Ziua muncii sau Ziua internaţională a muncitorilor. Această zi reprezintă un tribut adus muncitorilor din întreaga lume pentru sacrificiile lor în vederea obţinerii unor drepturi sociale şi economice, potrivit https://leagueofindia.com/.

Ziua de 1 Mai este zi nelucrătoare în cele mai multe state, între care şi România. În multe alte ţări, însă, Ziua internaţională a muncii este prilejul perfect folosit de sindicatele mai multor categorii profesionale de a face cunoscute revendicările lor sociale sau profesionale.

Alte articole

Măricelul lui Terente, vedetă de 1 Mai. Cât a costat o singură bucată

Preţuri ireale la Vama Veche. Cât a plătit un turist pentru o shaorma şi o bere

Minivacanţă 1 Mai. Avertismentul ANPC în legătură cu berea şi micii puşi pe grătar de Ziua Muncii 2023
Ziua Muncii 2023. În 1884, în cadrul Convenţiei naţionale de la Chicago, Federaţia Organizaţiilor Meşteşugăreşti şi a Uniunilor Sindicale (mai târziu, Federaţia Americană a Muncii) a iniţiat introducerea unei rezoluţii care stipula ca durata unei zile legale de muncă să aibă opt ore sau săptămâna de lucru să aibă 48 de ore. Muncitorii aveau dreptul doar la o singură zi de odihnă pe săptămână, arată www.calagenda.fr. În anul următor, Federaţia şi-a reiterat proclamaţia declarând că aceasta va fi susţinută de greve şi demonstraţii.

Vouchere de vacanţă 2023. Schimbare majoră pentru milioane de români care îşi petrec concediul în ţară
Muncitori de pe tot cuprinsul Statelor Unite au organizat manifestaţii în ziua de 1 mai 1886, pentru a-şi susţine cauza. Cea mai mare demonstraţie a avut loc la Chicago, unde au participat aproximativ 90.000 de muncitori, dintre care circa 40.000 erau în grevă. Însă, trei zile mai târziu, în Piaţa Haymarket din Chicago, unde numărul greviştilor ajunsese la peste 65.000, lucrurile au escaladat şi poliţia a intervenit cu brutalitate. S-au înregistrat morţi şi răniţi. În 1889, revendicările muncitorilor americani au ajuns în Franţa.

Ziua Muncii 2023. La 20 iulie 1889, cu prilejul primului Congres al Internaţionalei a II-a, întrunit la Paris, s-a stabilit ca la data de 1 mai să fie sărbătorită Ziua internaţională a muncii, cu acest prilej fiind organizate demonstraţii pentru a marca evenimentele tragice de la Chicago, dar şi de a determina autorităţile să accepte ziua de lucru de opt ore, se arată pe https://maitron.fr/. Între 1890 şi 1891 au avut loc manifestaţii în SUA şi în mai multe ţări europene.

Ziua internaţională a muncii a fost recunoscută drept un eveniment anual, oficial, la cel de-al doilea Congres al Internaţionalei a II-a din 1891, de la Bruxelles. De atunci, an de an, la 1 Mai, muncitorii au avut prilejul să-şi exprime public cererile privitoare la condiţii mai bune de muncă şi la salarii decente, potrivit http://indiatoday.intoday.in/.

În SUA, această zi se sărbătoreşte în prima zi de luni a lunii septembrie. În 1894, preşedintele american Grover Cleveland (1885-1889; 1893-1897), îngrijorat de ameninţarea politică a acestei sărbători create de socialişti, a decretat marcarea evenimentului în această zi. Preşedintele Dwight D. Eisenhower (1953-1961) a continuat aceeaşi politică, declarând această zi drept Ziua loialităţii în SUA, potrivit https://yeu.ca/. Canada sărbătoreşte, de asemenea, Ziua muncii în prima zi de luni a lunii septembrie, conform www.thecanadianencyclopedia.ca.

Ziua de 1 Mai a fost marcată, în România, începând din 1890, prin organizarea de petreceri câmpeneşti. În 1945, la Bucureşti, au avut loc primele demonstraţii muncitoreşti organizate la noi în ţară, iar ultimele s-au desfăşurat în 1971. Astăzi, această zi este sărbătorită prin concerte, ieşiri la iarbă verde sau diverse activităţi festive.

În plus, sindicatele și organizațiile de muncitori organizează adesea manifestații și marșuri pentru a aduce în atenție problemele curente ale muncitorilor.

Cum sărbătoreau românii ziua de 1 Mai pe vremea lui Nicolae Ceauseşcu. Evenimentul era marcat cu defilări grandioase

Ziua internaţională a muncii, cunoscută şi sub denumirile de Ziua muncii sau Ziua internaţională a muncitorilor, este sărbătorită, anual, la data de 1 mai.

Ziua muncii îşi are originea în Statele Unite. În 1884, în cadrul Convenţiei naţionale de la Chicago, Federaţia Organizaţiilor Meşteşugăreşti şi a Uniunilor Sindicale (care a devenit mai târziu Federaţia Americană a Muncii) a iniţiat introducerea unei rezoluţii care stipula ca durata unei zile legale de muncă să aibă opt ore sau săptămâna de lucru să aibă 48 de ore. Muncitorii aveau dreptul doar la o singură zi de odihnă pe săptămână. În anul următor, Federaţia şi-a reiterat proclamaţia declarând că aceasta va fi susţinută de greve şi demonstraţii.

La 1 mai 1886, muncitori de pe tot cuprinsul Statelor Unite au mărşăluit pentru a-şi susţine cauza. Cea mai mare demonstraţie a avut loc la Chicago, unde au participat aproximativ 90.000 de muncitori, dintre care circa 40.000 se aflau în grevă. Însă, trei zile mai târziu, în Piaţa Haymarket din Chicago, unde numărul greviştilor ajunsese la peste 65.000, lucrurile au escaladat şi poliţia a intervenit cu brutalitate. S-au înregistrat morţi şi răniţi.

Revendicările muncitorilor din Statele Unite au ajuns în Franţa în 1889, cu ocazia centenarului revoluţiei franceze. La primul Congres al Internaţionalei a II-a întrunit la Paris, la 20 iulie 1889, s-a stabilit ca la data de 1 mai să fie sărbătorită Ziua internaţională a muncii, cu acest prilej fiind organizate demonstraţii pentru a marca evenimentele tragice de la Chicago dar şi de a determina autorităţile să accepte ziua de lucru de opt ore.

Ziua internaţională a muncii a fost recunoscută drept un eveniment anual, oficial, la cel de-al doilea Congres al Internaţionalei a II-a din 1891, de la Bruxelles. De atunci, an de an, la 1 Mai, muncitorii au avut prilejul să-şi exprime public cererile privitoare la condiţii mai bune de muncă şi la salarii decente.

În România, ziua de 1 Mai a fost marcată, începând din 1890, prin organizarea de petreceri câmpeneşti. Primele demonstraţii muncitoreşti organizate la noi în ţară au avut loc în 1945, la Bucureşti.

În zilele noastre 1 Mai înseamnă doar o zi liberă în calendar. Românii beneficiază de vacanţă în această perioadă şi  încing grătarele la munte sau la pădure. Altfel stăteau lucrurile pe vremea lui Nicolae Ceauşescu.

Înainte de 1989, 1 Mai era marcat cu defilări grandioase. Mii de români, muncitori, pionieri şi şoimi ai patriei, mobilizaţi de Partidul Comunist, participau la paradele de 1 mai – Ziua Muncii şi scandau lozinci de preamărire a conducătorului mult iubit.

Tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi soţia sa, tovarăşa Elena Ceauşescu, erau întâmpinaţi cu „sentimente de înaltă preţuire, adâncă recunoştinţă şi dragoste fierbinte ale întregului popor”.

Şi atunci, de Ziua Muncii exista obiceiul ca, după paradă, românii să iasă la iarbă verde, să mănânce mici şi să bea bere.