CGMB a respins decontarea combustibilului pentru car-sharing. Firea: Problema traficului nu trebuie să aibă culoare politică

Publicat: Joi, 18 Octombrie 2018 07:48 // Actualizat: Joi, 18 Octombrie 2018 15:16 // Sursa: romaniatv.net

Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a respins proiectul de hotărâre prin care Primăria Capitalei ar fi decontat combustibilul folosit de cetăţeni până la valoarea de 500 de lei pe lună dacă mai multe persoane folosesc în comun un autoturism proprietate personală pentru deplasarea în aceeaşi direcţie, către Bucureşti sau către judeţul Ilfov, în sistem de car-sharing. În timp ce primarul Capitalei, Gabriela Firea, a subliniat că este o măsură pentru decongestionarea traficului din oraş, consilierii generali din opoziţie şi ONG-urile au criticat acest proiect, spunând că este doar o măsură populistă care nu va rezolva adevăratele probleme ale traficului. La începutul şedinţei CGMB, primarul Capitalei, Gabriela Firea, a spus că problema traficului din Bucureşti nu ar trebui să aibă culoare politică, iar anumite proiecte nu ar trebui respinse de consilieri doar pentru că acestora nu le plac iniţiatorii lor. La rândul său, consilierul general PNL Cătălin Deaconescu a numit-o pe Firea „primarul voucher”, spunând că aşa va rămâne în amintirea bucureştenilor. Firea a replicat că o onorează această catalogare, iar viceprimarul Aurelian Bădulescu a afirmat despre consilierul liberal că se excită din punct de vedere logoreic atunci când o vede pe Gabriela Firea”. În final, primarul reproşat opoziţiei că a votat tot politic şi a promis că proiectul va reveni pe ordinea de zi a şedinţei CGMB de luna viitoare.

UPDATEProiectul de hotărâre a fost respins cu 27 de voturi „pentru", 24 de voturi „împotrivă" şi două abţineri.

Dezbaterea pe proiect a durat aproape două ore.

„Vreau să le mulţumesc colegilor din PSD şi ALDE pentru votul de astăzi. Aţi fost trimişi de cetăţeni ca să le faceţi viaţa mai bună. S-a văzut astăzi că noi am avut bunăvoinţă şi am explicat punct cu punct. Am asistat şi eu la dezbatere ca să văd cât de mare e ipocrizia. Două ore am dezbătut proiectul acesta benefic pentru bucureşteni şi voi aţi votat tot politic. Cred că toţi bucureştenii au văzut care este realitatea. Vom reveni, vă garantez, cu acest proiect, când şi colegul care lipseşte va fi aici şi va trece", a declarat Firea, după votul final.

La începutul şedinţei CGMB ea a spus că problema traficului nu ar trebui să aibă culoare politică, făcând astfel apel la consilieri să voteze proiectul. Şi în timpul dezbaterii a făcut apel la consilieri să voteze proiectul, pentru că PSD-ALDE nu a putut asigura majoritatea, întrucât lipseşte de la şedinţă un consilier PSD.

„Sunt câteva măsuri pe care le-au luat şi alte capitale europene şi cred că sunteţi în asentiment că trebuie să preluăm şi noi aceste idei. Cred că problema traficului nu trebuie să aibă culoare politică şi trebuie să avem consens şi un subiect comun în perspectivă politică. Şi să nu fim de acord sau să nu fim cu anumite proiecte doar pentru că sunt propuse de cineva pe care nu simpatizăm politic. (...) Fac apel, din respect pentru cetăţeni, să nu judecaţi prin prismă politică. (...) Ajută şi la decongestionarea traficului şi rezolvarea parţială a poluării. (...) Cred că sunt câteva măsuri pe lângă celelalte care vor duce în final, într-o perioadă rezonabilă de timp, la ameliorarea traficului în Capitală", a declarat Firea.

Consilierul general PNL Cătălin Deaconescu a numit-o pe Firea „primarul voucher" şi i-a atras atenţia acesteia că există deja sisteme de car-sharing şi nu are rost să facă şi municipalitatea unul.

"'Primarul voucher'", aşa o să fiţi cunoscută, aşa veţi rămâne în amintirea bucureştenilor. Iniţial am crezut că ne propuneţi o simulare a traficului. Eu zic să-l lăsaţi în pace aşa cum este, că şi aşa abia se târâie. Să vrei să faci tu, ca primărie, un sistem de car-sharing, în condiţiile în care există deja aşa ceva pe piaţă, asta înseamă să nu înţelegi cum funcţionează lucrurile. Acest aşa-zis proiect este ca apa sfinţită şi nu va schimba cu nimic în bine vieţile bucureştenilor", a spus Deaconescu,

În replică, Firea a afirmat că o onorează această catalogare, pentru că încă din campania electorală a promis şi investiţii, dar şi măsuri sociale.

„Mă onorează. Prefer să fiu primarul care gândeşte bugetul municipalităţii pe direcţii principale de acţiune, avem proiecte în lucru, proiecte noi şi trebuie să le terminăm şi pe cele începute pe care le-am găsit blocate. Sunt mândră că mă numiţi aşa, pentru că încă din campanie am spus: investiţii, dar şi parte socială. La ce vouchere vreţi să renunţăm? La cele pentru persoanele cu dizabilităţi? Şi cum să lăsăm traficul aşa? Sunteţi masochist? Îl vreţi aşa cum l-aţi lăsat dumneavoastră?", a răspuns Firea.

Şi consilierul general PNL Ciprian Ciucu i-a reproşat Gabrielei Firea că proiectul nu este unul benefic pentru Capitală, moment în care viceprimarul Aurelian Bădulescu a intervenit şi a afirmat că Ciucu „se excită din punct de vedere logoreic atunci când o vede pe Gabriela Firea".

Consilierul general USR Roxana Wring a spus, la rândul său, că proiectul nu poate fi implementat, fiind doar o „soluţie fantezistă".

„Nu văd cum poate fi implementat. Este un non sens să credem că vom creşte mobilitatea şi vom reduce poluarea şi numărul maşinilor dacă subvenţionăm benzina. Noi vom vota împotrivă. Este doar un proiect de PR. Pentru că nu poate rezolva problemele traficului bucureştean, doamna primar încearcă tot felul de soluţii fanteziste", a spus Roxana Wring.

Edilul a subliniat că în şedinţa de joi consilierii doar îşi vor da un acord de principiu pe acest proiect, urmând ca ulterior să fie realizat şi un studiu de oportunitate.

Municipalitatea arată, în proiectul de hotărâre, că la sfârşitul anului trecut, în România erau aproape 6 milioane de autoturisme înmatriculate în circulaţie, în Bucureşti fiind 17,6 la sută dintre ele, iar în Ilfov – 2,21 la sută. În perioada 2014-2017, numărul de maşini înmatriculate în această regiune a crescut, mai ales cel al maşinilor înmatriculate în judeţul Ilfov, iar asta a dus inclusiv la aglomerarea Capitalei.

Conform expunerii de motive, traficul din Capitală s-ar reduce cu 25 la sută dacă autorităţile locale includ serviciile de car-sharing, car-pooling şi bike-sharing în planurile de mobilitate urmană.

„Schemele de grupare a autoturismelor pot fi integrate în transportul public şi încurajează proprietarii de autoturisme să renunţe la utilizarea individuală a vehicului propriu şi utilizarea în comun, prin asociere voluntară şi utilizarea la maxim a capacităţii de transport pentru autoturismul proprietate personală pentru deplasările regulate a persoanelor care au aceeaşi direcţie de deplasare cu destinaţia Municipiul Bucureşti, pentru transportul copiilor, la instituţiile de învăţământ primare şi secundare de pe teritoriul Municipiului Bucureşti, care vor fi selectate în cadrul unui proiect pilot", se arată în proiectul de hotărâre.

În acest sens, Primăria Capitalei a propus să deconteze combustibilul folosit de cetăţenii din regiunea Bucureşti-Ilfov până la valoarea de 500 de lei, dacă folosesc în comun un autoturism pentru a merge în aceeaşi direcţie sau cu aceeaşi destinaţie - în Bucureşti. Municipalitatea vrea, de asemenea, să înfiinţeze un sistem de car-sharing cu autoturisme ecologice, electrice sau hibride, şi un altul de bike-sharing, precum şi un sistem de transport elevi, cu microbuze.

Proiectul nu conţine însă niciun cost aproximativ sau impactul pe care l-ar avea implementarea acestui program.

Pe lângă opoziţia din CGMB, şi 22 de asociaţii şi ONG-uri, printre care OPTAR, ActiveWatch, Greenpeace România şi Centrul de Resurse pentru participare publică, au solicitat consilierilor generali să nu adopte acest proiect de hotărâre. Organizaţiile au acuzat municipalitatea de incompetenţă şi au spus că astfel de măsuri precum acordarea de vouchere şi stimulente financiare nu rezolvă problema poluării şi a traficului aglomerat, ci reprezintă doar nişte „experimente populiste" menite să eşueze, care nici nu respectă Planul de Mobilitate Urbană Durabilă a regiunii Bucureşti-Ilfov.

Ştirea iniţială

Sindicaliştii din aceste administraţii atrag atenţia că angajaţii rămân în acest fel fără loc de muncă. Un alt proiect de hotărâre discutat de consilieri se referă la decontarea combustibilului până la 500 de lei pentru cetăţeni din Bucureşti şi din judeţul Ilfov care folosesc o singură maşină personală. În timp ce municipalitatea spune că măsura va ajuta la decongestionarea traficului, ONG-urile şi opoziţia spun că este doar o „măsură populistă” sortită eşecului, care nu va aduce beneficii. De asemenea, PMB vrea să ofere ajutor financiar de 990 de lei pentru montarea de aparate dentare fixe copiilor.

Rectificare bugetară: Mai puţin cu 153,7 milioane de lei la Administraţia Străzilor şi cu 47,8 milioane de lei la Administraţia Spitalelor, dar cu peste 70 de milioane de lei la cultură şi recreere

Un proiect de hotărâre aflat pe ordinea de zi se referă la o nouă rectificare bugetară. Potrivit expunerii de motive, „unele instituţii solicită rectificarea bugetelor în sensul diminuării alocaţiilor/subvenţiilor de la bugetul local”. Întrucât nu mai au cum să folosească fondurile alocate până la sfârşitul anului, banii se redistribuie la alte instituţii.

Astfel, Administraţia Străzilor cere o diminuare a bugetului cu 153,7 milioane de lei, în timp ce Administraţia Spitalelor solicită o scădere a bugetului de 47,8 milioane de lei.

Mai multe teatre solicită şi ele scăderi la bugetele pe anul acesta, precum Teatrul Odeon, Teatrul Ţăndărică sau Nottara.

În acelaşi timp, CREART vrea o suplimentare de buget cu 464.000 de lei.

De asemenea, peste 70 de milioane de lei vor merge la domeniul Cultură, recreere şi religie, la instituţii precum muzee sau lăcaşuri de cult.

Primăria Capitalei a transmis miercuri un comunicat de presă prin care a explicat că prin rectificarea bugetară se propune de fapt o redistribuire a banilor, iar bugetul nu creşte şi nici nu se dminuează, întrucât sunt bani pe care unele instituţii îi vor putea cheltui până la sfârşitul anului.

„Prin proiectul de rectificare bugetară nu se alocă niciun ban pentru lăcăşurile de cult sau pentru activităţi recreative. (…) Mai mult, prin acest proiect se propune, de fapt, o redistribuire a sumelor aprobate în bugetele instituţiilor subordonate, bugetul Municipiului Bucureşti nu se diminuează şi nici nu creşte, nici la venituri, nici la cheltuieli. În fapt, se disponibilizează o parte din sumele previzionate la începutul anului bugetar pentru anumite proiecte, sume care, din motive obiective, nu vor mai putea fi cheltuite până la sfârşitul anului”, susţine municipalitatea.

Reprezentanţii primăriei explică, de asemenea, că banii au fost redistribuiţi mai ales pentru plata unor obligaţii, precum compensaţia la transportul în comun în valoare de 200 de milioane de lei,  finanţarea subvenţiei la apă caldă şi căldură, plata în avans a gazelor naturale pentru iarnă în valoare de 351 de milioane lei, plata parţială a achiziţiei Parcului Verdi în valoare de 52 de milioane de lei şi finanţarea granturilor pentru unităţile de învăţământ, în valoare de 32,8 milioane lei.

În ceea ce priveşte suma de 70 de milioane de lei pentru cultură, recreere şi religie, PMB precizează că aceşti bani reprezintă credite de angajament pentru obiectivul de investiţii Consolidare imobil Teatrul Mic, iar despre suplimentarea bugetului Creart primăria arată că se majorează de fapt în urma sponsorizărilor primite în ultima perioadă, pentru că, potrivit legii, şi aceste sume de bani se includ în buget după încasare.

Decontarea combustibilului până la 500 de lei pe lună pentru car sharing. ONG-urile şi opoziţia critică această măsură

Primăria Capitalei îşi propune, pentru decongestionarea traficului din oraş, să deconteze combustibilul folosit de cetăţeni până la valoarea de 500 de lei pe lună dacă mai multe persoane folosesc în comun un autoturism proprietate personală pentru deplasarea în aceeaşi direcţie, către Bucureşti sau către judeţul Ilfov.

Municipalitatea arată că, la sfârşitul anului trecut, în România erau aproape 6 milioane de autoturisme înmatriculate în circulaţie, în Bucureşti fiind 17,6 la sută dintre ele, iar în Ilfov – 2,21 la sută. În perioada 2014-2017, numărul de maşini înmatriculate în această regiune a crescut, mai ales cel al maşinilor înmatriculate în judeţul Ilfov, iar asta a dus inclusiv la aglomerarea Capitalei.

Conform expunerii de motive, traficul din Capitală s-ar reduce cu 25 la sută dacă autorităţile locale includ serviciile de car-sharing, car-pooling şi bike-sharing în planurile de mobilitate urmană.

„Schemele de grupare a autoturismelor pot fi integrate în transportul public şi încurajează proprietarii de autoturisme să renunţe la utilizarea individuală a vehicului propriu şi utilizarea în comun, prin asociere voluntară şi utilizarea la maxim a capacităţii de transport pentru autoturismul proprietate personală pentru deplasările regulate a persoanelor care au aceeaşi direcţie de deplasare cu destinaţia Municipiul Bucureşti, pentru transportul copiilor, la instituţiile de învăţământ primare şi secundare de pe teritoriul Municipiului Bucureşti, care vor fi selectate în cadrul unui proiect pilot”, se arată în proiectul de hotărâre.

În acest sens, Primăria Capitalei propune să deconteze combustibilul folosit de cetăţenii din regiunea Bucureşti-Ilfov până la valoarea de 500 de lei, dacă folosesc în comun un autoturism pentru a merge în aceeaşi direcţie sau cu aceeaşi destinaţie - în Bucureşti. Municipalitatea vrea, de asemenea, să înfiinţeze un sistem de car-sharing cu autoturisme ecologice, electrice sau hibride, şi un altul de bike-sharing, precum şi un sistem de transport elevi, cu microbuze.

Proiectul nu conţine însă niciun cost aproximativ sau impactul pe care l-ar avea implementarea acestui program.

Consilierul general Ciprian Ciucu critică acest proiect, spunânf că reflectă ambiţiile politice din judeţul Ilfov ale familiei Firea-Pandele, nu nevoile bucureştenilor. El consiferă că această măsură este una populistă, cu scop electoral, şi nu va face decât să ofere bani posesorilor de autoturisme din judeţul Ilfov şi celor din Bucureşti, având în vedere că proiectul nu conţine o modalitate prin care să se demonstreze că oamenii îşi vor împărţi mijlocele de transport personale.

„Proiectul de hotărâre a Consiliului General, cu titlu pompos Programul Stimularea mobilităţii şi decongestionarea traficului din Municipiul Bucureşti, aflat pe ordinea de zi de joi, 18 octombrie,  reflectă în primul rând ambiţiile politice din judeţul Ilfov ale familiei Pandele-Firea şi nu nevoile de mobilitate/tranzit ale bucureştenilor. Deoarece PMB nu are capacităţi de implementare şi control, pe scurt, efectele acestui program se vor rezuma la următoarele rezultate: se vor da 500 de lei posesorilor de autoturisme din judeţul Ilfov, se vor da 500 de lei bucureştenilor care au copii şi sunt posesori de autorurisme”, susţine Ciprian Ciucu.

Consilierul general atrage atenţia că prevederile din proiect referitoare la sistemele de car-sharing şi bike-sharing sunt tratate superficial şi au fost introduse în document doar pentru a-i da „un oarecare ştaif, la pachet cu pomenile electorale”.

Ciucu spune că direcţionarea, prin acest proiect, a bugetului Capitalei către locuitorii din judeţul Ilfov, este bazată pe o motivaţie politică, pentru că Gabriela Firea este preşedinta organizaţiei PSD Ilfov, în timp ce soţul său, Florentin Pandele, este primarul oraşului Voluntari, deci are interese politice.

„Toacă bugetul cu plăţi către populaţie în loc să-l consolideze şi să-l aloce unor proiecte de investiţii majore şi utile oraşului nostru. Niciun proiect mare de infrastructură iniţiat de primarii anteriori nu a fost finalizat! Niciun proiect mare de infrastructură nu a fost iniţiat, în cei doi ani şi jumătate de mandat Firea. În consecinţă, acesta este doar o nouă măsură populistă, cu scop electoral-politic, finanţată din banii bucureştenilor”, subliniază Ciprian Ciucu.

În acelaşi timp, şi 22 de asociaţii şi ONG-uri, printre care OPTAR, ActiveWatch, Greenpeace România şi Centrul de Resurse pentru participare publică, solicită consilierilor generali să nu adopte acest proiect de hotărâre. Organizaţiile acuză municipalitatea de incompetenţă şi spun că astfel de măsuri precum acordarea de vouchere şi stimulente financiare nu rezolvă problema poluării şi a traficului aglomerat, ci reprezintă doar nişte „experimente populiste” menite să eşueze, care nici nu respectă Planul de Mobilitate Urbană Durabilă a regiunii Bucureşti-Ilfov.

Panouri electronice de informare a călătorilor şi sisteme de supraveghere video, montate în staţiile de tramvai de pe linia 21; valoarea investiţiei se ridică la aproape 4 milioane de lei

Proiectul de hotărâre nu se află pe lista proiectelor de hotărâre publicată pe site-ul primăriei, urmând să intre suplimentar pe ordinea de zi.

Potrivit documentului, ar urma să fie montate panouri electronice în 20 de staţii de tramvai pe linia 21, pe Şoseaua Colentina, pe tronsonul Bucur Obor – Bucla Helitube. Acestea vor arăta timpul de sosire a tramvaielor în fiecare staţie.

Pe lângă sistemul de afişare a timpilor de aşteptare, va fi implementat şi un sistem de supraveghere video a peroanelor şi zonei adiacente acestora.

Primăria Capitalei estimează că panourile vor fi montate în aproximativ şase luni (de la data începerii proiectului), iar investiţia se ridică la aproape 4 milioane de lei.

Astfel de panouri electronice de informare a călătorilor au fost montate vara trecută şi pe linia tramvaiului 55, pe Şoseaua Pantelimon. Municipalitatea spunea atunci că este doar un proiect pilot, însă dacă va avea succes va fi implementat şi pe liniile de tramvai 21 (Şoseaua Colentina) şi 41 (Bulevardul Olteniţei). 

Sprijin financiar de 990 de lei pentru montarea de aparate dentare fixe copiilor cu vârste între 10 şi 17 ani

„Obiectivul proiectului îl reprezintă prevenirea afecţiunilor dentare pentru menţinerea unui organism sănătos printr-o soluţie de tratament minim invazivă care corectează probleme dentare deseori ireversibile, dar care pot fi tratate ortodontic cu rezultate spectaculoase, prin aplicarea de aparate ortodontice fixe copiilor cu vârste între 10 şi 17 ani din Bucureşti”, se arată în expunerea de motive a proiectului.

Proiectul „Smile”, ce va fi desfăşurat de Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale (ASSMB), presupune acordarea unui sprijin financiar de 990 de lei copiilor care au nevoie de aparate dentare fixe. Beneficiari vor fi copii cu vârste cuprinse între 10 şi 17 ani, cu astfel de probleme dentare, putând primi ajutor în baza recomandării medicului stomatolog din cabinetul şcolar. Dacă sunt necesare două arcade, atunci ajutorul financiar va fi dublu.

Bugetul total alocat acestui proiect pentru perioada 2018-2020 este de aproape 35 de milioane de lei.

Programul este o continuare a celui iniţiat deja prin hotărâre CGMB, prin care elevii din Bucureşti cu vârsta între 7 şi 16 ani primesc ajutor financiar de 750 de lei pentru montarea aparatelor dentare mobile. Reprezentanţii ASSMB au explicat pentru News.ro că pentru foarte mulţi copii înscrişi în acest program, în special pentru cei de peste 10 ani, medicul stomatolog a recomandat montarea unui aparat dentar fix şi nu s-ar fi încadrat în program pentru obţinerea ajutorului financiar, în condiţii specificându-se montarea de aparat dentar mobil. Astfel, în cazul în care medicul stomatolog recomandă montarea de aparat dentar mobil, sprijinul oferit de PMB va fi de 750 de lei. În cazul în care copilul are nevoie de aparat dentar fix, suma oferită va fi de 990 de lei.

 

Desfiinţarea administraţiilor din subordine care se ocupă de serviciile publice: ALPAB, Administraţia Străzilor, AFI şi Administraţia Cimitirelor

Primăria Capitalei va desfiinţa administraţiile din subordinea sa care se ocupă de serviciile publice, mai exact Administraţia Lacuri, Parcuri şi Agrement (ALPAB), Administraţia Străzilor, Administraţia Fondului Imobiliar şi Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane. După desfiinţarea administraţiilor, serviciile publice pe care le prestau acestea vor fi desfăşurate de companiile municipale, iar contractele angajaţilor încetează de drept.

Municipalitatea argumentează necesitatea desfiinţării acestor adminsitraţii pentru „eliminarea paralelismului, stabilirea concretă şi efectivă a responsabilităţilor”, în condiţiile în care în luna august CGMB a adoptat o hotărâre prin care gestiunea unor servicii publice derulate de Administraţia Străzilor a trecut la companiile municipale.

Prin desfiinţarea acestor administraţii, contractele angajaţilor încetează de drept, aşa cum se arată şi în proiectul de hotărâre.

„Companiile municipale care au calitatea de delegat în cadrul gestiunii serviciului, respectiv pentru prestarea atribuţiilor preluate de la delegator, pentru acoperirea necesarului de personal, vor putea acoperi acest deficit prin punerea la dispoziţia angajatorilor (...) situaţia posturilor vacante”, se arată în proiectul de hotărâre.

Concret, cei care lucrează în prezent în administraţiile enumerate mai sus au posibilitatea de a se angaja la companiile municipale, în funcţie de numărul de posturi libere, nu sunt transferaţi automat de la un angajator la altul.

Proiectul de hotărâre nu se află pe ordinea de zi a şedinţei de joi a CGMB, fiind trimis consilierilor generali miercuri după-amiază şi urmând să intre suplimentar.

Vicepreşedintele Federaţiei sindicatelor din Administraţiei Publică Locală şi preşedinte al sindicatului din Administraţia Străzilor, Dan Georgescu, a explicat că, cel puţin în cazul angajaţilor de la Adminsitraţia Străzilor, nu a fost oferit un cadru prin care aceştia să fie mutaţi pur şi simplu la companiile municipale, doar unii angajaţi şi-au dat demisia din proprie iniţiativă şi s-au angajat la aceste companii.

„Se prevede clar că în cazul în care angajatorul nu mai există, se desfiinţează, angajaţilor le este încetat contractul. Deci noi practic rămânem fără locuri de muncă”, a declarat Dan Georgescu pentru News.ro.

El a spus că sunt câţiva oameni care şi-au dat deja demisia din Administraţia Străzilor şi s-au angajat la Compania Municipală Parking SA, dar al doilea exemplar al contractului semnat nu le-a fost oferit noilor angajaţi.

„S-au dus câţiva la Compania Parking, deci şi-au dat demisia şi s-au dus acolo, dar ei nu s-au dus cu toate drepturile pe care le aveau aici, conform contractului colectiv de muncă. Noi nu vom fi preluaţi cu totul, suntem concediaţi sau ne dăm demisia şi rămânem fără loc de muncă”, a spus Dan Georgescu.

În luna august, CGMB a decis să închirieze echipamentele pe care le deţine Administraţia Străzilor către alte instituţii din subordinea primăriei. Atunci, angajaţii administraţiei au intrat în grevă spontană în semn de protest şi au atras atenţia că în acest mod vor fi obligaţi să îşi dea toţi demisia, iar apoi să se angajeze la companiile municipale, fără însă să aibă un post asigurat.

Primarul Capitalei Gabriela Firea a reacţionat atunci la aceste acuzaţii şi a spus că este o dezinformare a sindicaliştilor şi a opoziţiei care doar încearcă să o denigreze, pentru că angajaţii administraţiilor nu vor rămâne şomeri după desfiinţarea acestora, ci vor fi angajaţi la companii.

„Angajaţii au fost dezinformaţi. Li s-a spus că de fapt se închide Administraţia, iar compania municipală va angaja alt personal  şi că ei vor fi şomeri. Sunt informaţii răspândite în spaţiul public nu doar de unele dintre firmele care aveau şi au contract cu Administraţia Străzilor, contracte unele dintre ele păguboase, sunt şi alte informaţii date cu scop politic de unii consilieri generali din opoziţie ca să mă denigreze, care aspiră chiar la fotoliul de primar general. S-au pretat la a merge să mintă oamenii, cum că e o cacealma şi angajaţii administraţiilor vor îngroşa rândurile la şomaj şi că noi intenţionăm să angajăm oameni de pe la PSD. Nimic mai fals. Fals, minciună grosoloană, dezinformare. S-a stat de vorbă cu angajaţii, unii dintre liderii de sindicat continuă să spună aceste minciuni, pentru că sunt interese foarte mari, economice, politice”, spunea atunci Gabriela Firea.

Ea a spus că aceeaşi situaţie este şi la ALPAB şi că unii consilieri generali din opoziţie le spun angajaţilor că vor fi daţi afară când de fapt, explică Firea, doar se transferă activitatea, şi nu se fac „angajări politice”, aşa cum spun cei de la PNL şi USR.

„Aceeaşi situaţie e şi la ALPAB. Sunt consilieri generali din opoziţie, PNL şi USR, care merg şi le spun că vor fi daţi afară, că de fapt când se transferă activitatea de fapt se fac angajări politice. Cel mai bine combatem aceste dezinformări cu ceea ce se va întâmpla. Deci angajaţii îşi vor încheia activitatea la administraţii şi o vor începe pe un alt contract la companiile municipale înfiinţate. Condiţii mai bune de lucru, managament performant şi rezultate pentru bucureşteni. (...) Rezistăm şi noi, nu doar alţii. Unii de la Adminsitraţia Străzilor şi  unii de la ALPAB au de ce să se teamă, dar nu cei 400 de angajaţi. Unii doi-trei, directoraşi, şefi servicii, care au partizat cu băieţii deştepţi din Bucureşti şi i-au ajutat să obţină acele contracte bănoase”, spunea Firea.

 

Achiziţionarea a 100 de troleibuze autonome şi 130 de autobuze hibride cu aproximativ 488 de milioane de lei, din care 80% ar putea veni de la Fondul de Mediu

Proiectul de hotărâre propune aprobarea unui studiu de oportunitate care se referă la investiţia pentru noile troleibuze şi autobuze.

Potrivit proiectului de hotărâre, cele 130 de autobuze hibrid vor fi utilizate pe traseele cu flux mare de călători, în timp ce troleibuzele noi cu autonomie de 20 de kilometri vor oferi posibilitatea legăturii între diverse reţele de contact.

Valoarea totală a investiţiei în noile mijloace de transport în comun se ridică la aproximativ 488 de milioane de lei, însă primăria vrea să depună până la începutul lunii noiembrie cererea de finanţare nerambursabilă de la Administraţia Fondului de Mediu, pentru a obţine 80 la sută (340 de milioane de lei) din această sumă.

În luna iunie a acestui an, Primăria Capitalei a semnat  cu Otokar contractul pentru achiziţia celor 400 de autobuze Euro 6,  valoarea contractului fiind de peste 458 de milioane de lei fără TVA.

 

Actorul Marius Bodochi, cetăţean de onoare al Capitalei

Municipalitatea vrea să îi ofere titlul de cetăţean de onoare în semn de „apreciere a întregii activităţi şi pentru dăruirea şi talentul interpretativ pus în slujba artei cinematografice şi a spectacolului”.

Marius Bodochi s-a născut în 1959 la Sibiu. A absolvit Institutul de Teatru din Târgu Mureş, apoi a fost profesor şi lector universitar la Facultatea de Litere, Catedra de Teatru, din cadrul Universităţii „Babeş Bolyai” din Cluj.

A jucat în filme precum „Biblioteque Pascal” (2010), „Un acoperiş deasupra capului” (2006), „Dracula de Impaler / Vlad Nemuritorul” (2002), „Craii de Curte Veche” şi a dublat vocea lui Thomas O’Malley în „Pisicile Aristrocrate” (1970).

Bodochi a jucat şi la Opera Română, în „Amadeus”, a fost Dionysos în „Bacantele” după Euripide, regia Mihai Măniuţiu la Teatrul Naţional (1997), Henri Bolinbroke în „Richard al II-lea” de Shakespeare, regia Mihai Măniuţiu (1997), regele, în „Regele moare” de Eugen Ionescu şi a jucat şi în câteva seriale de televiziune şi filme.

A fost nomnializat la UNITER, pentru „Cel mai bun actor”, pentru rolul Beranger I, regele, din piesa „Regele moare”, a primit premiul pentru cea mai bună interpretare masculină la Festivalul Dramaturgiei Româneşti din Timişoara, iar în 2004 a primit medalia Meritul Cultural clasa I, categoria D – Arta spectacolului.

Comenteaza // Vezi comentarii
        Citeste mai mult despre:   
car-sharing PMB Primăria Capitalei sedinta PMB
Daca ti-a placut articolul, urmareste RomaniaTV.NET pe   facebook facebook sau  twitter twitter.
1
EUR
4.6644
RON
21 Nov
noapte -1 °
zi 2 °
Ultimele joburi adaugate
24 H