UPDATE Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, a susţinut, joi, în faţa judecătorilor CCR, că aprecierea legalităţii unei hotărâri de guvern este de competenţa instanţei de contencios-administrativ, iar oportunitatea este de competenţa decidentului, nu a procurorilor DNA.

Alte Articole

Carmen Harra a făcut totul public despre Florin Piersic: „Nu ...

„Hoţul prins e negustor cinstit!”, Iohannis a promulgat ...

Dumitru Buzatu rămâne în arest la domiciliu. Decizia nu este ...

”Jurisprudenţa CCR este bogată, făcând partajarea competenţelor celor două autorităţi. Actele puterii executive sunt cenzurate pe calea contenciosului administrativ, s-a statuat prin decizia 594/2008. Sancţiunea aplicată pentru nerespectarea dispoziţiilor legale, în procedura de elaborare, de adoptare a unei hotărâri de guvern este una de drept extrapenal, respectiv constatarea nelegalităţii hotărârii de guvern de către instanţele de contencios administrativ cu consecinţa lipsirii acestor acte de efecte juridice”, a declarat ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, în timpul dezbaterii sesizării lui Călin Popescu Tăriceanu cu privire la cazul Belina, potrivit Mediafax.

Ministrul a ţinut să mai precizeze că procurorul urmăreşte acte, fapte considerate de legiuitor ca fiind infracţiuni.

”După ştiinţa mea, din cele aproape 1.000 de infracţiuni câte găsim, din păcate prea multe după părerea mea, în partea specială a Codului şi în legile speciale, nu avem nicio infracţiunea care să constea în fapta guvernului de a adopta o hotărâre de guvern, nu act normativ, cu încălcarea normelor de tehnică legislativă. Prin urmare, dacă nu avem o astfel de infracţiune, practic DNA, procurorul, în general, nu are competenţa, abilitatea legală constituţională să ancheteze”, a adăugat Tudorel Toader.

De asemenea, ministrul Justiţiei a precizat că Ministerul Public nu înfăptuieşte puterea judecătorească.

”Substanţa conflictului juridic de natură constituţională rezultă din această competenţă a DNA, a Ministerului Public. Când el se vede în faţa unei posibil hotărâri de guvern adoptată în condiţii de nelegalitate, el, DNA, poate să verifice legalitatea HG, poate DNA să-i ia din competenţa judecătorului de la contenciosul-administrativ. Sigur, convingerea noastră este că nu. Jurispudenţa Curţii este în acelaşi sens. Legea specială statuează aceeaşi direcţie. Procurorul de la DNA nu anchetează legalitatea, oportunitatea, împrejurările, circumstanţele, dar el are competenţa legală în îndeplinirea misiunii conferită de Constituţie şi actele infraconstituţionale de declanşare a mecanismelor constituţionale pentru verificarea legalităţii hotărârii de guvern, declanşează mecanismele constituţionale, sesizează instanţa de contencios, dar nu se substituie instanţei de contencios, nu se substituie guvernului. Competenţa de apreciere a legalităţii actului legislativ, HG, este o competenţă exclusivă a instanţei de contencios. Competenţa de apreciere a oportunităţii, a împrejurărilor, circumstanţelor emiterii actului administrativ rămâne în sarcina exclusivă a decidentului, aşa cum s-a stabilit şi părin jurisprudenţa instanţei de contencios-constituţional”, a mai spus ministrul Justiţiei.

DNA, către judecătorii CCR: Nu cred că rolul CCR e de a exonera funcţionarii de rang înalt

Un procuror al DNA a susţinut, joi, în faţa judecătorilor CCR, în timpul dezbaterii sesizării din cazul Belina, că o acceptare a conflictului constituţional, cerut de Călin Popescu Tăriceanu, echivalează cu o exonerare de răspundere penală a funcţionarilor publici cu rang înalt.

„CEDO a statuat că organele de urmărire penală trebuie să realizeze o anchetă penală efectivă, aptă, care să stabilească de principiu dacă există fapte penale. Dacă i se interzice să stabilească acest aspect nu avem să ştim dacă funcţionarul public săvârşeşte, ci este exonerat de răpundere, este mai presus de lege, or nu cred ca acesta este rolul CCR, de a exonera răspunderea penală a funcţionarilor cu rang înalt”, a susţinut reprezentantul DNA.

Potrivit acestuia, procurorul care instrumentează dosarul Belina nu a făcut altceva „decât o cercetare penală care nu poate fi supusă obiectului controlului constituţional şi nu poate face obiectul conflict juridic”.

„Ce ar însemna ca de fiecare dată când un funcţionar public cu rang înalt care săvârşeşte o faptă penală să sesizeze instanţa de contencios-constituţional şi să arate că procurorul, atâta vreme cât exercită rolul constituţional, nu poate să-l ancheteze? Nu înseamnă asta şi încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat? Ba da, pentru că el nu va putea niciodată să răspundă penal pentru că prin diferite tertipuri sesizează diferite autorităţi, în acest caz CCR, şi obţine prin diferite decizii de speţe, în care să spună ce să faca un procuror, ce să ancheteze”, a mai spus reprezentantul DNA.

Acesta a mai spus că se face o confuzie între răspunderea penală şi cea administrativă.

„Vă rugăm să constataţi că nu există niciun conflict juridic de natură constituţionala pentru simplu fapt ca procurorul efectuează o cercetare penală potrivit atributului constituţional. Nu poţi să impui procurorului unde să facă anchetă sau nu”, a mai spus procurorul.

Magistratul a precizat că obiectul dosarului DNA nu priveşte modalitate în care au fost emise hotărârile de guvern.

„Niciodată procurorul nu verifică dacă a fost emisă o HG în condiţii de legalitate, că e rolul instanţelor judecătoreşti. Procurorul are obligativitatea de a efectua cercetări penale, dar trebuie să fie lăsat să-şi exercite acest rol constituţional, or dvs vi se cere să stabiliţi ce poate face un procuror şi unde poate să exercite o cercetare penală. Se încalcă principiul statului de drept. Nu se poate ca în România secolului 21 să vină un funcţionar cu rang înalt şi să impună unde să facă procurorul ancheta penală”, a conchis reprezentantul procurorilor DNA.

„Nu cred că s-a pus problema de reducere a competenţelor procurorului. (..) Cred că temerea doamnei procuror este nejustificată, că nimeni nu reduce din competenţa procurorului, doar ce s-a cerut prin sesizare, procurorul să ancheteze infracţiuni, dar să nu se subtituie nici instanţei de contencios-administrativ şi nici guvernului, emitentului actului. Distincţia între hotărâri de guvern individuale sau normative nu se justifică, că tot guvernul le adoptă, legalitatea e tot la contencios, oportunitatea, cirscumstanţele îi rămân tot lui. Cred că doamna procuror poate să rămână împacată la gândul că nimeni n-a pus problema ştirbirii competenţelor”, a replicat ministrul Tudorel Toader.

Curtea Constituţională a României dezbate, joi, sesizarea lui Călin Popescu-Tăriceanu privind ancheta DNA legată de modul cum au fost adoptate în Guvern hotărârile referitoare la insula Belina. Tăriceanu cerând CCR să constate un conflict juridic de natură constituţională între Parchet şi Guvern.

Curtea Constituţională a început dezbaterile privind sesizarea lui Călin Popescu-Tăriceanu referitoare la ancheta DNA legată de modul în care au fost adoptate în Guvern hotărârile referitoare la insula Belina, Tăriceanu cerând CCR să constate un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Guvern. Ministrul Justiţiei le-a prezentat judecătorilor CCR argumentele Guvernului în favoarea acestei sesizări, susţinând că aceasta este admisibilă. El a spus că DNA nu are competenţe de a ancheta legalitatea sau oportunitatea emiterii unei Hotărâri de Guvern.

„Decizia nu va fi de speţă, ci una de principiu, care va delimita competenţele Ministerului Public în raport cu Guvernul. (…) Preşedintele Senatului vrea să afle dacă este legal ca DNA să verifice legalitatea sau oportunitatea unei Hotărâri de Guvern. (…) Noi considerăm că sesizarea este admisibilă”, le-a spus Toader judecătorilor CCR, potrivit News.ro.

El a susţinut că, în opinia Guvernului, această sesizare este admisibilă, arătând că DNA nu poate ancheta legalitatea, oportunitatea sau circumstanţele emiterii unei Hotărâri de Guvern, pentru că legalitatea unui astfel de act normativ este de competenţa instanţei de contencios administrativ.

Ministrul Justitiei a mai susţinut în faţa judecătorilor CCR că DNA are posibilitatea doar să declanşeze mecanisme constituţionale de verificare a legalităţii unei Hotărâri de Guvern, prin sesizarea instanţei de contencios, însă nu i se poate substitui.

Citeşte şi: Dorneanu, despre sesizarea în cazul Belina: Se dovedeşte o speţă complexă şi destul de grea

În sesizarea depusă la CCR, Tăriceanu arată conflictul juridic intervenit ca urmare a cercetării penale a Direcţiei Naţionale Anticorupţiei asupra legalităţii Hotarârii Guvernului nr. 858/2013, respectiv, a Hotărârii Guvernului nr. 943/2013.

„În documentul înaintat Curţii Constituţionale a României se precizează: actele şi faptele concrete expuse în sesizare dovedesc existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi D.N.A. – componentă a Ministerului Public, care constă în declanşarea unei proceduri de urmărire penală în legătură cu adoptarea unor hotărâri de guvern. Or, potrivit celor statuate chiar de către Curtea Constituţională, adoptarea hotărârilor de Guvern dă expresie competenţei originare a Guvernului”, a precizat preşedintele Senatului.

Călin Popescu Tăriceanu a solicitat CCR să constate existenţa conflictului juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Direcţia Naţională Anticorupţie, pe de o parte, şi Guvernul României pe de altă parte; să constate cauza conflictului: Ministerul Public – Direcţia Naţională Anticorupţie şi-a arogat competenţa de anchetare a circumstanţelor, împrejurărilor, oportunităţii şi legalităţii elaborării celor două hotărâri de Guvern; să statueze că, pe viitor, procurorii nu pot ancheta circumstanţele, împrejurările, oportunitatea şi legalitatea hotarârilor de Guvern.

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, la finalul lunii septembrie, după ce DNA a anunţat anchetarea transferului braţului Pavel şi a insulei Belina din proprietatea statului în cea a Consiliului Judeţean Teleorman prin Hotărâre de Guvern (HG), că decizia privind sesizarea CCR în legătură cu posibilitatea ca procurorii să ancheteze HG-uri revine Executivului, însă redactarea documentului este făcută de Ministerul Justiţiei. El a precizat atunci că judecătorii constituţionali vor trebui să precizeze dacă, în condiţiile în care deja Curtea a stabilit că procurorii nu pot face anchete în ceea ce priveşte ordonanţele, pot face astfel de anchete vizând hotărârile de guvern.

Ca urmare a declaraţiilor lui Toader, DNA a sesizat CSM, apreciind că acestea sunt de natură să afecteze independenţa sistemului judiciar şi că ministrul a indus în opinia publică ideea că activitatea procurorilor nu se desfăşoară în limitele cadrului legal.

Citeşte şi: Sesizarea lui Tăriceanu în cazul Belina, la CCR. Curtea Constitiţională a rămas în pronunţare UPDATE

O zi mai târziu, Liviu Dragnea a spus că, atunci când ministrul Justiţiei va veni cu proiectul de sesizare, Guvernul va sesiza CCR, liderul PSD adăugând: „dacă ministrul vine într-adevăr”.

Tudorel Toader nu a mai prezentat însă în Guvern proiectul de sesizare a CCR, iar pe 9 octombrie Liviu Dragnea a anunţat, după o întâlnire cu preşedintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, că acesta din urmă va sesiza Curtea Constituţională.

În aceeaşi zi, câteva ore mai târziu, Tăriceanu, l-a contrazis pe liderul spunând că nu a luat nicio decizie în privinţa sesizării Curţii Constituţionale pe dosarul Belina, ci doar a cerut serviciilor din cadrul Senatului, celor care sunt specialişti în drept constituţional, să facă o analiză, pentru a constata dacă există o bază solidă pentru sesizarea CCR în privinţa unui potenţial conflict între Guvern şi DNA.

Pe 22 septembrie, DNA a anunţat că vicepremierul Sevil Shhaideh este suspectă de săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu când era secretar de stat la MDRAP, într-un dosar conform căruia, în 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea CJ Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private.

Potrivit ordonanţei întocmite de procurori, în anul 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel (cu suprafaţă de 278,78 hectare, respectiv 45 hectare), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea Consiliului Judeţean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private. Pentru realizarea transferului de proprietate au fost adoptate H.G. 943/2013, act cu caracter individual şi HG 858/2013, act cu caracter normativ, acte prin care au fost încălcate prevederi din: Constituţiei României, Legea apelor 107/1996, Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică, O.U.G. 107/2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale „Apele Române”, Legea 115/1999 a responsabilităţii ministeriale, Legea 24/2000 privind normele de tehnică legislativă.

Totodată, au fost făcute notări în cărţile funciare ale celor două imobile (insula Belina şi braţul Pavel) cu încălcarea dispoziţiilor din Codul Civil, pentru a ascunde titularul dreptului de închiriere şi pentru a facilita adoptarea hotărârilor de guvern menţionate.