Avocatul Poporului speră că afirmaţiile Mădălinei Dobrovolschi nu reprezintă punctul de vedere al lui Iohannis

„Referitor la afirmațiile purtătorului de cuvânt al Administrației Prezidențiale privind periculozitatea demersului de sesizare a Curții Constituționale cu privire la art. 2 din Legea nr. 90/2001, Avocatul Poporului subliniază că argumentele de neconstituționalitate vizează, în esență, principiul conform căruia reprezentanții celor trei puteri ale statului trebuie să îndeplinească aceleași criterii de integritate și moralitate pentru ocuparea unei funcții publice. Avocatul Poporului își exprimă opinia că este firesc ca, într-o societate democratică, o asemenea condiție trebuie să existe în legătură cu toți demnitarii unui stat”, se arată într-un comunicat al Avocatului Poporului.

Sursa citată menționează că, prin demersul de sesizare a Curții Constituționale, ‘Avocatul Poporului nu a avut și nu are alte interese decât acelea de a contribui la asigurarea unei legislații unitare, clare, coerente și constituționale, în acord cu tratatele și convențiile internaționale la care România este parte și cu interesele poporului român’.

Avocatul Poporului mai spune că petițiile și dezbaterile din spațiul public, din decembrie 2016, cu privire la Legea 90/2001 au determinat instituția să dispună analiza aspectelor semnalate, pentru a stabili dacă este necesară sau nu sesizarea din oficiu.

„Constatând că se impune un asemenea demers, Avocatul Poporului a decis examinarea îndeplinirii condițiilor pentru sesizarea Curții Constituționale în legătură cu anumite prevederi ale Legii nr. 90/2001. În același timp, constatând apariția în spațiul public a unor intense dezbateri exclusiv politice pe acest subiect, Avocatul Poporului a stabilit ca o decizie privind constituționalitatea sau neconstituționalitatea art. 2 din această Lege să fie luată după finalizarea procesului politic și instituțional de învestire a viitorului Guvern (poziție exprimată prin comunicatul de presă emis în data de 19 decembrie 2016)”, precizează Avocatul Poporului.

Alte articole

Ilie Bolojan: „Vom depune la CCR argumentele în susţinerea celor patru măsuri contestate în pachetul de reformă administrativă”. Premierul o acuză voalat pe Renate Weber: „Este prima dată în ultimii trei ani când exercită prerogativa”

O nouă criză în Coaliție. Numirea Avocatului Poporului de către USR, blocată de PSD din cauză că are pensie specială

Totodată, instituția consideră că această amânare este „cea mai clară dovadă” că sesizarea Curții Constituționale nu a fost făcută pentru „a favoriza unul sau altul dintre actorii politici”.

„În plus, Avocatul Poporului a hotărât să ia o decizie după învestirea viitorului Guvern și pentru a nu examina actul normativ sub presiune mediatică. Totodată, Avocatul Poporului nu a dorit ca, printr-un eventual demers al său, să afecteze sau să întârzie procesul democratic de învestire a cabinetului, având în vedere că procedura în fața Curții Constituționale presupunea și solicitarea punctelor de vedere ale celor două Camere ale Parlamentului și al Guvernului”, se mai spune în comunicat.

Potrivit sursei citate, „Instituția Avocatul Poporului este autoritate publică autonomă și independentă față de orice altă autoritate publică”, iar în exercitarea atribuțiilor sale, Avocatul Poporului nu se substituie autorităților publice. „Avocatul Poporului nu poate fi supus niciunui mandat imperativ sau reprezentativ. Nimeni nu îl poate obliga pe Avocatul Poporului să se supună instrucțiunilor sau dispozițiilor sale (…) Instituția Avocatul Poporului își exercită atribuțiile din oficiu sau la cererea persoanelor fizice”, se arată în comunicat, făcându-se referire la Legea 35/1997.

Totodată, Avocatul Poporului precizează că instituția pe care o conduce nu a examinat Legea 90/2001 timp de 16 ani deoarece acest aspect din actul normativ nu s-a aflat în dezbatere publică. „Instituția Avocatul Poporului nu dispune de resursele umane și nici de baza logistică necesare pentru a examina constituționalitatea sau lacunele întregii legislații a țării”, se mai spune în comunicat.

Avocatul Poporului menționează că, în conformitate cu art. 146 lit. d) teza a doua din Constituție și cu prevederile din Legea 35/1997, „excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată și direct de Avocatul Poporului”. Prin Decizia nr. 1133/2007, Curtea Constituțională a stabilit că „art. 146 din Constituție nu condiționează (…) cazurile în care Avocatul Poporului este abilitat să adreseze Curții Constituționale sesizări și, respectiv, excepții de neconstituționalitate”, se arată în comunicat.

De asemenea, Avocatul Poporului spune că, așa cum a reținut CCR prin Decizia 336/2013, Avocatul Poporului poate declanșa controlul de constituționalitate pe calea excepției de neconstituționalitate indiferent de problemele vizate prin aceasta, însă ridicarea directă a excepției de neconstituționalitate este și rămâne la aprecierea exclusivă a Avocatului Poporului, acesta neputând fi obligat sau împiedicat de nicio autoritate publică să ridice o atare excepție. „Prin decizia menționată, Curtea Constituțională a constatat că Avocatul Poporului are exclusivitatea în privința deciziei de a ridica o excepție de neconstituționalitate, parte a independenței instituționale și funcționale de care acesta se bucură”, se spune în comunicat.

Citeşte şi Klaus Iohannis, indignat de acţiunea Avocatului Poporului: Acţionează în beneficiul unui singur om