Planul de salvare a economiei în timpul crizei generate de coronavirus e discutat în UE. Corona-obligaţiunile, varianta propusă

Acest prim răspuns european ar urma să fie compus din trei piloni:

• acordarea de împrumuturi de la fondul de salvare al zonei euro (MES);
• un fond de garanţii pentru companii;
• sprijinirea schemelor de şomaj parţial.

Franţa a propus ideea unui „fond de relansare” sau a unui „fond de solidaritate” care să emită obligaţiuni comune pentru toate statele membre. Această propunere continuă să provoace însă diviziuni în interiorul Uniunii, transmite agenţia AFP, citată de Agerpres.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cu toate acestea, ministrul francez de Finanţe, Bruno Le Maire, consideră indispensabilă această ultimă opţiune, care ar urma să fie menţionată marţi în concluziile miniştrilor europeni de Finanţe. Oficialii ar urma să îşi acorde un răgaz de două-trei luni pentru a pune la punct detaliile modului de funcţionare.

Alte articole

Presa maghiară ne cântă prohodul. ”România, prima care a intrat în recesiune” / ”Inflația a luat-o razna”

Traian Băsescu critică lentoarea negocierilor, dar a găsit premierul PNL: „E un liberal 100%”

„Ar trebui să dispunem de un instrument mai puternic pentru a face faţă consecinţelor pe termen lung”, a precizat Bruno Le Maire.

Franţa, alături de Italia şi Spania, două ţări afectate în mod deosebit de pandemia de coronavirus, precum şi alte state din zona euro vor crearea unui instrument care să le permită celor 19 state care au adoptat moneda unică să obţină împrumuturi sub forma unor „corona-obligaţiuni”.

Corona-obligaţiunile, respinse de Germania şi Olanda

Luni, doi comisari europeni, cel pentru piaţa internă, Thierry Breton, şi cel pentru economie, Paolo Gentiloni, au pledat pentru această soluţie pentru a finanţa necesităţile de după criză.

Germania şi Olanda au respins însă vehement ideea acestor „corona-obligaţiuni” în cadrul summitului european virtual din 26 martie. Aceste două state alături de alte ţări din nordul Europei, ale căror datorii sunt considerate mai sigure, refuză orice împărţire a riscurilor cu ţări puternic îndatorate precum Italia sau Spania, considerând că au o atitudine mai relaxată când vine vorba de gestionarea datoriilor.

Donald Trump a fost sunat de marele rival la preşedinţia SUA, Joe Biden. Au discutat despre COVID-19, în SUA

Surse diplomatice susţin că ideea franceză ar putea fi totuşi evocată în concluziile reuniunii miniştrilor europeni de Finanţe, în ideea de a evita un blocaj.

„La final toţi vor putea spune că „corona-obligaţiunile” sunt în continuare acolo, sau nu. Iar dezbaterea va continua”, a explicat acest diplomat.

Propunerile miniştrilor europeni de Finanţe, care urmează să se reunească prin video conferinţă, începând cu ora 15:00 (13:00 GMT), se vor adăuga unui plan de relansare semnificativ lansat de Banca Centrală Europeană (BCE).

Fonduri de miliarde de euro pentru salvarea economiilor afectate de noul coronavirus

Prima propunere constă în utilizarea unei părţi din cele 410 miliarde de euro disponibile în Mecanismul European de Stabilitate (MES), fondul de salvare al zonei euro înfiinţat în 2012, cu prilejul crizei datoriilor suverane, pentru a ajuta statele membre care au probleme în a se finanţa de pe piaţă.

MES ar putea acorda împrumuturi unui stat în dificultate, împrumuturi care ar putea merge până la 2% din PIB, dar cu garanţii mai limitate decât de obicei.

De asemenea, Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) ar urma să fie pusă şi ea la contribuţie pentru crearea unui fond de garantare paneuropean, a cărui valoare nu a fost încă dezbătută. BEI propune să doteze acest fond cu 25 de miliarde de euro, prin intermediul garanţiilor oferite de statele membre, pentru a putea mobiliza până la 200 miliarde de euro suplimentare ce vor fi destinate companiilor.

În sfârşit, miniştrii europeni de Finanţe ar urma să valideze planul Comisiei Europene vizând crearea unui instrument de garantare cu până la 100 miliarde de euro planurile naţionale de şomaj parţial, consolidate sau înfiinţate în contextul pandemiei de coronavirus.

Premierul britanic Boris Johnson, mutat la Terapie Intensivă. Starea demnitarului s-a înrăutăţit