În Sâmbăta Mare, înainte de miezul nopţii, începe slujba Învierii Domnului. La începerea Vecerniei Învierii, în biserică este întuneric deplin. La miezul nopţii, preotul ia lumină de la candela de pe Sfântul Altar şi o dă mai departe, zicând de trei ori: „Veniţi de luaţi lumină!”.
Apoi, preotul citeşte evanghelia Învierii de la Matei 28, 1-16, dă binecuvântarea şi cântă pentru prima oară Troparul Învierii: „Hristos a înviat din morţi cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”.
Slujba continuă cu Canonul Învierii, stihirile Învierii şi ale Paştilor, apoi Sfânta Liturghie.
Citeşte şi: Lumina Sfântă s-a aprins la Ierusalim. LIVE de la Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim
Sâmbăta mare este ultima zi în care gospodinele pregătesc mâncărurile tradiţionale de Paşte. Tradiţia spune că oasele mielului sacrificat şi gătit pentru masa de Paste nu se aruncă, ci se îngroapă la rădăcina unui măr sau păr.
Dacă vrei sa iți împlinească cele mai arzătoare dorințe, atunci nu trebuie să dormi în noaptea de Sâmbăta Mare, întrucât atunci când se deschid cerurile și Domnul poate vedea și dărui înlăuntrul ființei tale.
Tradiţia populară spune că cine se împiedică de Paşte va avea un an greu și plin de încercări.
Ouăle de Paşti apără de ghinioane, iar coaja lor, îngropată în pământ, apără vitele de deochi.
Fetele nemăritate dacă păstrează cojile grăbesc căsătoria.
Citeşte şi: Sambata Mare. Obiceiuri si traditii de Inviere. Canonul Invierii. Acatistul Invierii Domnului