Primii bani din PNRR au ajuns în România. Adrian Câciu: „O primă tranșă de 1,8 miliarde de euro din granturi a intrat în conturile BNR”

Prima tranşă din prefinanţarea aferentă Planului Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR) a fost virată joi de Comisia Europeană către România.
Filip Stan
02 dec. 2021, 10:05
Primii bani din PNRR au ajuns în România. Adrian Câciu:

Aproape 1,851 miliarde de euro, bani din PNRR, au ajuns deja în România, în conturile BNR. Este prima tranşă din din prefinanțarea totală de 3,793 mld. euro din valoarea contribuției financiare pe anul 2021.

„Va urma destul de repede și un avans pentru partea de împrumuturi, a declarat ministrul Finanțelor.

Adrian Câciu este prima parte din suma granturilor ce se ridică la 14,2 miliarde de euro pe care ţara noastră îi va accesa până în 2026.

„Lucrăm pentru a folosi banii din PNRR în beneficiul românilor! Alături de construcția bugetului pe 2022, care este principalul efort al momentului pentru echipa de la Ministerul Finanțelor, o altă prioritate este folosirea banilor din PNRR”, a spus ministrul Finanţelor, pe Facebook.

Adrian Câciu a reiterat că este o urgență construcția unui cadru legal pentru a putea cheltui acești bani.

„Voi lucra împreună cu colegii de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene la elaborarea unei ordonanțe de urgență pentru a stabili circuitele financiare necesare utilizării acestor fonduri.

Trebuie să punem rapid acești bani la treabă în folosul comunităților din întreaga țară!”, a mai afirmat Câciu.

Primii bani din PNRR au ajuns în România. Principalele obligaţii ale autorităţilor faţă de Comisia Europeană

Până la finalul anului, România va primi și împrumutul de prefinanțare, în cuantum de 1,942 mld. euro. În plus, în 2022, țara noastră va primi o finanțare de aproximativ 6,171 miliarde euro.

Pentru anul 2021 și primul trimestru al anului 2022 sunt planificate 45 de ținte sau jaloane din care 5 sunt deja îndeplinite, iar restul sunt în curs de realizare.

Cele cinci obiective atinse sunt:

  • Intrarea în vigoare a Legii nr. 50/2021 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România – S.A. (CNAIR) și înființarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere – S.A. (CNIR);
  • Intrarea în vigoare a legii privind securitatea rețelelor 5G;
  • Creșterea numărului de case de marcat conectate la sistemul IT al Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (466.288 de case deja conectate)
  • Intrarea în vigoare a cadrului legal pentru înrolarea contribuabililor persoane juridice SPV (Spațiul Privat Virtual);
  • Intrarea în vigoare a modificării legislației naționale privind căile de atac (Legea nr. 101/2016).

În perioada următoare, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va semna acordurile de finanțare cu ministerele care au calitatea de coordonator de reforme și investiții, în baza țintelor și jaloanelor prevăzute a fi îndeplinite de aceste instituții.

Principalii piloni din PNRR-ul României

Planul Național de Redresare și Reziliență este structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul Mecanismului de Redresare și Reziliență și împărțit în 15 componente, astfel încât să acopere nevoile României și să urmărească concomitent prioritățile Comisiei Europene.

Cei șase piloni sunt: tranziția verde, transformarea digitală, creștere inteligentă, coeziune socială și teritorială, sănătate și reziliență economică, socială și instituțională, politici pentru generația următoare, copii și tineri.

Banii se vor acorda în tranșe, în funcție de îndeplinirea unor obiective, numite jaloane și ținte. În total, sunt 507 de jaloane și ținte care trebuie realizate până la 31 august 2026.

În total, România va beneficia de o finanțare în sumă de 29,2 miliarde de euro din Mecanismului de Redresare și Reziliență pentru finanțarea reformelor și investițiilor incluse în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență.  Mai exact, este vorba de un grant în valoare de 14,24 miliarde de euro și de o finanțare în valoare de 14,942 miliarde de euro, acordată în condiții avantajoase, la nivelul costurilor Comisiei Europene.

Pentru a primi primii bani din PNRR, un acord de finanţare dintre România şi Comisia Europeană a fost semnat de  ministrul interimar al Fondurilor Europene, Florin Cîțu, chiar în ultima zi a mandatului fostului Guvern.

Citeşte şi: Alexandru Rafila susţine că PNRR pe Sănătate a fost găsit pe un stick. „A trebuit să facă investigaţii”

Primii bani din PNRR ajung azi în România. Adrian Câciu: „Am făcut un pas important pentru ca România să primească primii bani prin Mecanismul de Redresare și Reziliență”

Pentru această a doua tranșă, noul ministru de Finanțe, Adrian Câciu, a semnat acordul de împrumut vineri, 26 noiembrie, potrivit unui comunicat al Ministerului de Finanțe.

Împrumutul va fi folosit pentru finanțarea deficitului bugetului de stat şi pentru refinanţarea datoriei publice guvernamentale, pe baza cheltuielilor bugetare efectuate pentru reformele prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Sumele vor fi disponibilizate în 10 rate, în baza îndeplinirii de către partea română a jaloanelor și țintelor prevăzute în reformele și investițiile asociate împrumutului.

Comisia Europeană va disponibiliza o prefinanțare de 13% din împrumut (cca 1,94 mld. EUR), după intrarea în vigoare a Acordului.

„Am făcut un pas important pentru ca România să primească primii bani prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Este vorba de aproximativ 15 miliarde de euro aferente cheltuielilor bugetare necesare pentru reformele și investițiile prevăzute în PNRR. Acum urmează ca Ministerul Finanțelor să încheie un Acord subsidiar cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin care se vor stabili drepturile şi obligaţiile părţilor în aplicarea prevederilor Acordului de împrumut, inclusiv monitorizarea atingerii jaloanelor și a țintelor și întocmirea raportărilor solicitate de Comisia Europeană” , a declarat Adrian Câciu, ministrul Finanțelor.

Perioada de disponibilitate a împrumutului este 31 decembrie 2026.

Fiecare tragere, inclusiv prefinanțarea, va avea o maturitate de 30 de ani de la data disponibilizării, din care o perioadă de grație de 10 ani. Rambursarea se va face în rate egale pe perioada rămasă până la maturitate.

Fondurile totale alocate prin PNRR, în total – 29,2 miliarde euro sunt alcătuite din granturi – de circa 14,2 miliarde euro și împrumuturi – de circa 14,9 miliarde euro.

Citeşte şi: Florin Cîţu îl contrazice pe Marcel Ciolacu: Nu vom schimba PNRR. Avem în el 64 de reforme care vor moderniza economia şi le vom implementa

 

DailyBusiness
Petrișor Peiu: Criza politică va continua până în 2028 sau până la alegeri anticipate. „Majoritățile nu mai pot fi construite în culise”
Spynews
Scandal la Evaluarea Națională. Ce s-a întâmplat după ce lucrările au fost predate. Dezvăluirile făcute de un profesor
Fanatik.ro
”Mi s-a spus că aș mai avea 2-3 ani de trăit”. Mărturii cutremurătoare ale unei campioane europene care a aflat că are cancer la doar 33 de ani
Capital.ro
Undă verde pentru tranzacția anului. Pavăl Holding poate prelua Carrefour România
Playtech.ro
Tranzacția anului în retail: frații Pavăl cumpără Carrefour România. Ce înseamnă pentru clienți preluarea supermarketurilor
Adevarul
„Pe Instagram mă simt ultimul om”. Dezbaterea virală care scoate la iveală un fenomen îngrijorător: statutul social cumpărat pe datorie
wowbiz.ro
Afecțiunea de care suferă Cheloo. Rapperul a dezvăluit chiar el ce problemă are
Economica.net
Un nou model Dacia. Va fi electric şi nu e Spring
kanald.ro
Cod portocaliu și galben de vijelii și furtuni cu grindină! Județele vizate de avertizarea meteo imediată
iamsport.ro
A numit ”singura echipă care îi poate pune probleme Spaniei” la CM 2026: ”Ascultați ce vă spun!”
MediaFlux
PAPARAZZI Mirel Rădoi a lăsat fotbalul pentru un meci de padel cu fiul său și doi jucători de la Universitatea Craiova! După partidă, discuțiile au continuat acasă la antrenor FOTO și VIDEO
stirilekanald.ro
Sorin Grindeanu premier, în locul lui Veștea
Știi care sunt cele 7 aspecte care fac diferența atunci când alegi un salon de masaj în București?