Curtea Constituțională a României (CCR) a decis luni să amâne din nou, pentru 16 ianuarie, luarea unei decizii privind reforma pensiilor magistraților.
Doi dintre miniștrii cabinetului condus de Ilie Bolojan au reacționat deja în urma acestei noi amânări provocate de neîntrunirea cvorumului.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că nu știe exact ce s-a întâmplat la CCR, subliniind că judecătorii au obligația de a fi independenți.
”Nu cunosc ceea ce s-a întâmplat efectiv acolo. Nu vreau să intru în speculații pentru motive pe care nu le cunosc”, a spus ministrul Justiției.
Radu Marinescu a vorbit și despre absența studiului de impact al reformei pensiilor magistraților, despre care s-a speculat că ar fi o posibilă cauză a blocajului.
”Nu cunosc nimic despre un studiu de impact. Am văzut doar în media aceste chestiuni. (…)
Dacă ni se va solicita ceva concret ce intră în competențele noastre, vom vedea… Vom acționa loial, corect și vom furniza toate informațiile necesare”, a spus, la digi24, Radu Marinescu.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a reacționat dur pe Facebook după noua amânare dispusă de CCR.
”CCR, vă cam bateți joc și duceți în derizoriu importanța instituției! Nu se poate să fii judecător CCR și să ieși din sală de două ori pentru a nu face cvorum, pe o temă cu impact major pentru România. Judecați și asumați-vă, nu vă bateți joc”, a scris Miruță, pe rețeaua de socializare.
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, luni, să amâne din nou luarea unei decizii privind reforma pensiilor magistraților. Motivul? Patru judecători au absentat de la ședință, astfel că nu a fost întrunit cvorumul.
Noul termen, anunțat de președintele CCR, Elena-Simina Tănăsescu, este 16 ianuarie.
”Astăzi (luni – n.r.) nu a putut fi constituit cvorumul”, a subliniat Tănăsescu, care a precizat că următoarea ședință cu acest obiect va avea loc la 16 ianuarie, ora 10:00.
De la ședința de luni au absentat patru dintre cei nouă judecători ai CCR. Au fost prezenți așadar cinci judecători, iar pentru întrunirea cvorumului este nevoie de minimum șase.
Conform unor surse, un posibil motiv al acestui blocaj ar fi faptul că nu există un studiu de impact al proiectului de lege propus de cabinetul condus de Ilie Bolojan.
Președintele CCR a subliniat însă că un astfel de studiu nu reprezintă un criteriu de analiză pentru deciziile luate de către judecătorii constituționali.
Fostul președinte al CCR Augustin Zegrean a declarat, la digi24, că un astfel de studiu, dacă este cu adevărat necesar, ar trebui făcut de inițiatorul proiectului, adică de guvern.
Cei patru judecători care au absentat ar fi venit la sediul CCR, însă nu au vrut să intre la dezbateri. Ei sunt cei care au părăsit, duminică, sala de ședințe, provocând amânarea dezbaterilor pentru luni.
CCR a decis, în 10 decembrie, să amâne pentru 28 decembrie luarea unei decizii privind noul proiect de reformă a pensiilor magistraților.
Duminică, 28 decembrie, judecătorii constiuționali au dispus o nouă amânare, pentru luni, 30 decembrie, după ce patru judecători – Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Mihai Busuioc și Bogdan Licu – au părăsit sala de ședințe și astfel s-a rămas fără cvorum.
Reforma pensiilor magistraților este esențială pentru ca România să nu piardă 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Noul proiect cu acest obiect, pentru care guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în 2 decembrie, a fost contestat la CCR de instanța supremă, care reclamă încălcarea independenței justiției.
Proiectul prevede ca pensia magistraților să nu poată depăși 70 la sută din ultimul venit net, față de 80 la sută din 80 la sută din salariul brut în prezent. Asta ar însemna, conform estimărilor, că pensia medie a magistraților ar urma să scadă de la circa 5.000 la 3.500 de euro pe lună.
Proiectul mai prevede ca vârsta de pensionare să crească treptat, până în 2042, la 65 de ani, iar vechimea minima necesară să fie majorată de la 25 la 35 de ani.
Primul proiect de reformă a pensiilor magistraților a fost inclus în al doilea pachet de măsuri pe care Executivul şi-a angajat răspunderea. Proiectul a fost contestat de instanța supremă la CCR, care, în 20 octombrie, l-a respins, pe motiv că nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).