Anunţul RetuRO pentru români: ce se întâmplă cu garanţia pe ambalaje în 2026

RetuRO, administratorul Sistemului de Garanție-Returnare, cel mai mare proiect de economie circulară din România, anunță evoluția și rezultatele programului pentru luna ianuarie 2026.

Producătorii de electrocasnice, obligaţi să repare produsele chiar şi după expirarea garanţiei. Sunt vizate inclusiv telefoanele și tabletele

Datele aferente primei luni a anului confirmă consolidarea procesului de colectare, într-un context în care volumul ambalajelor returnate îl poate depăși pe cel al ambalajelor introduse pe piață în aceeași perioadă, pe fondul returnării produselor achiziționate anterior. Aproximativ 356 de milioane de ambalaje au fost colectate în ianuarie, comparativ cu circa 330 de milioane puse pe piață, ceea ce a condus la o rată de returnare de aproximativ 108%. Un astfel de rezultat reprezintă o variație sezonieră obișnuită, determinată de decalajul dintre momentul achiziției și cel al returnării ambalajelor.

Barometrul RetuRO: Sistemul de Garanție-Returnare se apropie de 9 miliarde de ambalaje returnate

Alte articole

UE interzice ambalajele din plastic în restaurante. Care sunt noile reguli și de când intră în vigoare

Producătorii de ambalaje vor avea noi obligații: Sticla și metalul, pe lista materialelor de reciclat

De la lansarea Sistemului de Garanție-Returnare în România, au fost colectate peste 8,9 miliarde de ambalaje, iar la reciclatori au ajuns peste 647.000 de tone de materiale.

Sistemul de Garanție-Returnare continuă să sprijine tranziția României către o economie circulară, mobilizând milioane de români să adopte un comportament responsabil față de mediu.

Rezultatele integrale pot fi consultate și pe platforma RetuRO SGR, în secțiunea dedicată raportării: https://returosgr.ro/raportare.

RetuRO Sistem Garanție Returnare S.A. (www.returosgr.ro) este o companie ce funcționează pe principiul not for profit – ceea ce înseamnă că eventualul profit realizat de companie în urma colectării de ambalaje de băuturi va fi reinvestit, exclusiv, în dezvoltarea SGR. Compania a fost creată de un consorțiu de trei acționari privați: Asociația Berarii României pentru Mediu (30%), Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%) și Asociația Retailerilor pentru Mediu (20%) și un acționar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (20%).

Carrefour, anunț important pentru clienți înainte de a fi preluat de Dedeman. Oferta expiră în doar câteva ore

RetuRO, administratorul SGR, funcționează cu finanțare exclusiv privată și are rolul de a asigura transparența asupra cantităților de ambalaje pentru băuturi puse pe piață și returnate de consumatori, contribuind la dezvoltarea durabilă a României, prin gestionarea responsabilă a deșeurilor de ambalaje, în vederea atingerii țintelor de reciclare impuse României de către Uniunea Europeană.

După PET-uri şi doze, urmează borcanele. Câţi bani vei primi şi ce alte ambalaje ar putea fi incluse în Sistemul de Garanţie-Returnare

Borcanele vor putea fi aduse la punctele de colectare RVM, exact ca PET-urile sau dozele, pentru a facilita un grad ridicat de colectare. „Am depus, astăzi, un proiect de lege care modifică legislaţia primară în ceea ce priveşte ambalajele, legat de extinderea sistemului de garanţie-returnare. Practic, ducem SGR-ul şi în cămară pentru că, pe lângă toate categoriile cu care ne-am familiarizat deja, urmează să extindem sistemul şi la borş, la oţet, la apă distilată, la cafea sau produse pe bază de cafea. Totodată, mai am o veste foarte bună, respectiv faptul că începând cu 1 ianuarie 2027 sperăm să avem sistemul de garanţie-returnare şi la borcane, fie că discutăm despre borcane cu capac din metal sau de plastic, de compot, de zacuscă sau de murături”, a afirmat Mircea Fechet.

„Garanţia astăzi în lege este de 50 de bani, cel mai probabil această garanţie se va păstra şi la ambalajul reutilizabil”, a precizat Mircea Fechet.

Citeşte şi: În ce situație se mai eliberează vechea carte de identitate, model 1997. Explicația oficială a MAI despre buletine

Acesta a explicat că, spre deosebire de actualul sistem care vizează doar ambalajele de unică folosință, noul proiect prevede extinderea și către ambalajele reutilizabile: „Astăzi, SGR-ul este doar pentru ambalaj de unică folosinţă. Auziţi, probabil, ori de câte ori introduceţi o sticlă într-un RVM cum este, fie spartă, dacă discutăm despre sticlă, sau presată în cazul unui unei doze sau în cazul unui pet. Pentru ambalajul reutilizabil şi sticla se poate refolosi şi de 50 de ori şi de 60 de ori, fiind spălată pentru sucuri, pentru apă plată sau minerală, băuturi răcoritoare, bere şi aşa mai departe să putem să ne folosim de aceeaşi infrastructură şi pentru gestionarea ambalajului reutilizabil”.

Citeşte şi: Rabla 2025. S-a publicat lista dosarelor aprobate, AFM a admis peste 8.400 de ecotichete

Fostul ministru al Mediului a subliniat că sistemul actual este suficient de consolidat pentru a permite o extindere. „Sistemul este suficient de matur încât să permită extinderea lui şi spun acest lucru pentru că cifrele lunii septembrie indică un grad de colectare de peste 90%, ceea ce îl face comparabil cu orice alt sistem de colectare de garanţie-returnare din Uniunea Europeană şi mult superior, în aprecierea mea cel puţin, faţă de sistemul convenţional de colectare a materialelor reciclabile, unde avem un grad de colectare de 13 – 14 – 15%”, a susţinut Mircea Fechet.

Întrebat despre posibilitatea includerii capsulelor de cafea reutilizabile în sistem, Mircea Fechet a exclus această variantă: „Deocamdată, discutăm despre ambalaje reutilizabile, capsulele reutilizabile, bineînţeles că la fel cum se întâmplă cu multe alte deşeuri care ar putea fi reciclate, ele sunt o problemă de mediu ce trebuie gestionată. În niciun caz nu putem să introducem o capsulă de cafea într-un RVM pentru că RVM-ul pretinde nişte dimensiuni minime şi nişte dimensiuni maxime”, a mai spus Mircea Fechet.