Amenzile devin tot mai drastice pentru românii care locuiesc la curte și nu respectă legile. O reglementare prevăzută în Codul Civil spune clar care este locul unde trebuie să se scurgă apa de pe acoperișul casei.

Legislația civilă autohtonă stabilește inclusiv locul în care trebuie să se scurgă apa de pe acoperișul unei case, atunci când plouă.

Alte Articole

Andra și Cătălin Măruță au o casă de vis. Interiorul te ...

Ce nu este bine să faci de Rusalii. Rugăciunea care trebuie ...

Ce ar face Mircea Badea dacă ar fi profesor în România: „Este ...

În articolul 611 din Codul civil, ce este denumit „Picătura streșinii”, este stabilit unde trebuie să se scurgă apele pluviale de pe acoperișul locuinței.

Concret, „proprietarul este obligat să își facă streașina casei sale astfel încât apele provenind de la ploi să nu se scurgă pe fondul proprietarului vecin”, după cum prevede actul normativ. Cu alte cuvinte, fiecare proprietar trebuie să se asigure că apa de ploaie se scurge în propria curte, nu în curțile altora.

În altă ordine de idei, în Codul civil există și reguli cu privire la distanța minimă față de hotar ce trebuie respectată la construcții, plantarea arborilor sau montarea ferestrelor de vedere.

În cazul construcțiilor, proprietarul trebuie să respecte o distanță minimă de 60 de centimetri față de linia de hotar. În cazul sădirii arborilor, precum și pentru ferestrele de vedere orientate către vecin, distanța minimă este de doi metri., potrivit avocatnet.ro.

Există și articole clare ce prevăd regulile legate de distanța minimă în construcții, distanța minimă pentru arbori sau pentru fereastra de vedere. Dacă nu sunt respectate, proprietarii riscă, la fel, amenzi mari.

„Orice construcţii, lucrări sau plantaţii se pot face de către proprietarul fondului numai cu respectarea unei distanţe minime de 60 de cm faţă de linia de hotar, dacă nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism, astfel încât să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin. Orice derogare de la distanţa minimă se poate face prin acordul părţilor exprimat printr-un înscris autentic”, arată articolul 612, denumit „Distanţa minimă în construcţii”.

Cum trebuie plantați pomii în curte

Articolul 613, denumit „Distanţa minimă pentru arbori”, arată că arborii trebuie plantați la o distanță de cel puțin 2 metri cu anumite excepții, dispozițiile legale precizând și ce drepturi are vecinul afectat de nerespectarea dispozițiilor legale.

Astfel că:

„(1) În lipsa unor dispoziții cuprinse în lege, regulamentul de urbanism sau a obiceiului locului, arborii trebuie sădiți la o distanţă de cel puțin 2 metri de linia de hotar, cu excepţia acelora mai mici de 2 metri, a plantaţiilor şi a gardurilor vii.

(2) În caz de nerespectare a distanței, proprietarul vecin este îndreptățit să ceară scoaterea ori, după caz, tăierea, la înălțimea cuvenită, a arborilor, plantaţiilor ori a gardurilor vii, pe cheltuiala proprietarului fondului pe care acestea sunt ridicate.

(3) Proprietarul fondului peste care se întind rădăcinile sau ramurile arborilor aparținând proprietarului vecin are dreptul de a le tăia, precum şi dreptul de a păstra fructele căzute în mod natural pe fondul său”, arată articolul 613.

Mai multe detalii, în articolul

La ce distanță se plantează pomii de gardul vecinului. Toți românii care stau la curte ar trebui să știe

Muzică tare la bloc, amendă mare

Și cei care stau la bloc sunt vizați de sacțiuni mari. De exemplu, o altă lege aflată în vigoare pentru cei care locuiesc la bloc se referă la volumul muzicii.

În urmă cu câteva zile, oamenii legii au acționat după ce mai mulți oameni dintr-un bloc din București s-au plâns de zgomotele pe care un bărbat le producea în apartamentul său. Acesta a fost obligat de instanță să plătească daune morale de 10.000 de euro vecinilor săi.

Mulți proprietari de apartamente fie decid unilateral anumite modificări în apartamente, fie chiriașii acestora fac aceste modificări fără a înștiința proprietarul și, implicit, Asociațiile de locatari. Genul acesta de situații, conform legislației în vigoare, pot aduce o amendă până la 3.000 de lei. În aceeași măsură pot fi sancționați de lege dacă refuză accesul în apartament în anumite situații. Legea nu iartă pe nimeni, iar sancțiunile sunt drastice.

Există amenzi şi pentru cei care locuiesc la bloc. Odată cu trecerea anilor, era nevoie de o nouă legislație referitoare la modul în care vechile administrații de bloc trebuiau reorganizate. Așa se face că în 2018 legislativul românesc emitea Legea 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor.

Printre prevederile legislative din document sunt precizate în mod explicit și prevederile regulamentului de bloc, asta însemnând de la modul de închiriere, dacă este cazul, și până la diferitele modificări pe care un proprietar ar dori să le facă în interiorul imobilului.

În același timp, prevederile regulamentului de bloc trebuiesc respectate nu numai de proprietar în sine, ci și de chiriașii sau persoanele găzduite pentru puțină vreme, precum și cele care se află în trecere prin bloc. În orice situație în care sunt încălcate prevederile legii amintite anterior, cei în cauză pot primi o amendă.

„(5) Toți proprietarii, precum și chiriașii din condominiu sau persoanele care sunt găzduite pe perioadă determinată în condominiu sunt obligați să respecte regulamentul condominiului. Responsabilitatea informării chiriașilor și a persoanelor care tranzitează condominiul referitor la prevederile regulamentului condominiului aparține proprietarului.

(6) În cazul nerespectării regulamentului condominiului de către unul dintre proprietari sau chiriași, ceilalți proprietari pot sesiza președintele.”, se arată în Legea 196/2018.
Vezi și: Amenzi de 3.000 de lei pentru toți românii de la bloc. Greșeala fatală care îți aduce o gaură uriașă în buget

Un alt motiv pentru care un locatar sau proprietar poate primi o amendă până la 3.000 de lei este atunci când se ia decizia unilateral, fără înștiințarea Asociației de locatari, de a face anumite modificări interioare imobilului, modificări ce ar putea afecta blocul sau imobilele din apropiere, iar legea este clară în acest sens, sau în cazul în care „pun în pericol integritatea structurii clădirii sau a altor apartamente ori buna funcționare a instalațiilor”.

Amendă de până la 3.000 de lei pentru românii care locuiesc la bloc și refuză accesul acestei persoane în apartament. Sancțiuni extrem de drastice pentru cei care nu respectă legea

Un alt aspect precizat în Legea 196/2018 este accesul președintelui sau administratorului de bloc în cazul în care există anumite situații care ar putea aduce prejudiciu imobilelor, iar decizia de a nu da voie să se intre în casă poate aduce, de asemenea, o amendă:

„Art.31 (1) Cu un preaviz motivat scris de 5 zile emis de comitetul executiv al asociației de proprietari, proprietarul este obligat să permită accesul președintelui sau al unui membru al comitetului executiv, administratorului și al unei persoane calificate în realizarea lucrărilor de construcții/reparații, după caz, în proprietatea sa individuală, atunci când este necesar să se inspecteze, să se repare ori să se înlocuiască elemente din proprietatea comună, la care se poate avea acces numai din respectiva proprietate individuală. Fac excepție cazurile de urgență când termenul pentru preaviz este de 24 de ore.

(2) În cazul în care proprietarul nu permite accesul în proprietatea sa, în conformitate cu prevederile alin. (1), acesta răspunde civil și penal, după caz, pentru toate prejudiciile create proprietarilor afectați, în condițiile legii.”
De cealaltă parte, dacă se ia decizia ca Asociația de locatari să angajaze firme care să se ocupe de anumite reparații, iar proprietarul este prejduciat într-o formă sau alta, plata despăgubirilor, după caz, vor fi susținute fie de Asociație, fie de firma care a fost contractată pentru reparații:

„(3) Proprietarii din condominiu care suferă un prejudiciu ca urmare a executării lucrărilor prevăzute la alin. (1) sunt despăgubiți de către asociația de proprietari, din fondul de reparații.

(4) În cazul în care prejudiciul este cauzat de către executantul lucrărilor de intervenție, persoană fizică/juridică, despăgubirea va fi recuperată de la acesta, în condițiile legii.”, se mai arată în articolul 31 din Legea 196/2018.