Banca Naţională a României susţine că răspândirea coronavirusului determină scăderea inflaţiei din România

Enunţul a fost inserat într-un slide din prezentarea BNR privind potenţialele cauze de abatere a inflaţiei de la traiectoria proiectată.

Citeşte şi: Bilanţ coronavirus: Peste 900 de persoane au murit, iar 40.000 sunt infectate cu virusul ucigaş

„Nu avem date suplimentare, însă am hotărât să introducem această frază din două motive: pentru că am văzut cum a reacţionat Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi mai ales ultima declaraţie sau opinie a unui institut din Marea Britanie. Din experienţa noastră internaţională, astfel de luări de poziţie nu sunt întâmplătoare, negândite, sunt cântărite cuvintele. Ce a apărut acum o zi sau două în Marea Britanie este mai mult decât de luat în considerare. Astfel că am introdus acest element. Deocamdată este la capitolul „riscuri”, mai degrabă „incertitudini”. Dar tendinţa va fi să scadă creşterea economică în lume”, a precizat guvernatorul.

Citeşte şi: Mugur Isărescu, anunţ despre dobânzile negative: „S-a mai întâmplat prin anii 30”. Noua prognoză a BNR

Alte articole

Consilierul lui Isărescu, de partea lui Bolojan în privința măsurilor contra scumpirii carburanților. ”Posesorii de autovehicule ar putea experimenta pentru scurt timp transportul în comun” / ”Să reducem impozitul pe carburant sau să ținem cu dinții de obiectivul reducerii deficitului bugetar? Mă tem că a doua opțiune este singura rațională”

Veste bună de la BNR, românii pun mai mulţi lei „la ciorap”

Alţi factori luaţi în calcul de BNR care ar putea duce inflaţia la o valoare mai mică decât cea prognozată sunt: evoluţia economiei zonei euro (tensiuni geopolitice, vulnerabilităţi ale unor pieţe emergente), posibila escaladare a conflictelor comerciale, finalizarea Brexitului, precum şi conduita acomodativă a politicilor monetare ale BCE şi Fed. În schimb, liberalizarea pieţelor de energie şi gaze naturale ar putea duce la o inflaţie mai mare decât cea prognozată, la fel şi problemele de pe piaţa muncii, respectiv insuficienţa şi necorelarea ofertei de forţă de muncă cu cererea, potrivit Agerpres.