Multe femei consumă vin fiert homemade, dar există diverse variante pe care le poi încerca şi la târgurile şi evenimentele de sezon.
Vinul fiert este un fel de tradiţie cu care ne-am obişnuit noi toate, în efortul de a trezi spiritul Sărbătorilor de Iarnă în jurul familiei şi prietenilor dragi. Dar înainte de a te gândi că alcoolul este nociv pentru organismul uman, aminteşte-ţi că, în procesul de preparare a vinului fiert, fierberea permite un lucru: cea mai mare parte a alcoolului se evaporă – asta dacă nu adaugi un shot de rachiu sau lichior, către finalul preparării. Ceea ce înseamnă că, de fapt, consumi un vin fiert cu o concentraţie mai mică de alcool.
Indiferent că foloseşti vin roşu sau suc de struguri, această băutură pe care noi o numim într-un mod atât de sărăcăcios „vin fiert” este bogată în antioxidanţi, în special când este vorba de resveratrol. Şi ştii deja că resveratrolul are o mulţime de beneficii pentru sănătatea ta.
Ce spun studiile despre vinul fiert?
Potrivit unor studii realizate pe animale, tratamentul termic al vinului arată că există unele beneficii la nivel cardiovascular. Cercetarea despre care au scris cei de la academicwino.com în 2011 vorbeşte despre multe beneficii ale vinului fiert, care au ieşit la iveală în cadrul unor teste pe animale, adică porcuşori de Guineea şi şobolani.
Oamenii de ştiinţă au folosit mai multe mostre de vin roşu şi nu numai, iar aceste mostre au fost tratate termic, adică au fost încălzite timp de 45 de minute, la două temperaturi diferite: 75 de grade Celsius şi, respectiv, 125 de grade Celsius. De asemenea, s-a folosit şi o mostră de vin nealcoolizat.
Citeşte şi Cel mai bun VIN FIERT de Crăciun. Iată REŢETA lui Jamie Oliver
Următorii compuşi chimici au fost apoi măsuraţi şi analizaţi de cercetători: conţinutul total de fenoli, conţinutul de flavonoide şi non-flavonoide, conţinutul de antociani, conţinutul de catechine, capacitatea antioxidantă a vinului, trans-resveratrolul şi etanolul.
Printre rezultatele pe care le-au înregistrat oamenii de ştiinţă s-a aflat şi următoarea concluzie: tratamentul termal al vinului nu a afectat direct activitatea vaso-dilatatoare la ambele specii, nu a influenţat nici şobolanii, nici porcuşorii de Guineea.
De asemenea, activitatea vaso-dilatatoare a consumului de vin a fost influenţată de doză şi a fost mai puternică în cazul aortelor porcuşorilor de Guineea, decât în cazul aortelor şobolanilor de laborator.
Citeşte mai mult pe feminis.ro.