BRICS se dezvoltă: ce state vor să facă parte din alianța condusă de China, Rusia, India, Brazilia și Africa de Sud

Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud sunt statele fondatoare BRICS, alianța economică ce-și propune să fie un răspuns puternic pentru SUA, după ce americanii au reușit să se impună ca superputere, după cel de-Al Doilea Război Mondial și mai ales, în urma dezintegrării Uniunii Sovietice.

În timp ce China continuă să se ridice puternic din punct de vedere economic, suflând în ceafă americanilor și pe fondul conflictului dintre SUA, respectiv NATO cu Rusia, dezvoltarea accelerată a BRICS pare să vină „mănușă” statelor membre.

Primul Summit al BRIC a avut loc în Rusia, în anul 2009. Un an mai târziu a aderat și Africa de Sud și astfel, acronimul a devenit cel cunoscut astăzi.

În 2022, BRICS a bifat o performanță importantă: a depășit G7 în ceea ce privește PIB-ul. BRICS a înregistrat o pondere de 31,5% în economia mondială, iar G7 30,7%. G7 este formată din SUA, plus cei mai puternici aliați recunoscuți drept puteri economice, tehnologice, militare și culturale pro-vest, precum Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia și Japonia. Rusia a fost eliminată din G7 în 2014, pe fondul tensiunilor cu Occidentul. De asemenea, în cadrul summiturilor G7 participă și reprezentanții Uniunii Europene, președintele Consiliului European, respectiv Comisia Europeană. „Grupul celor 7″ a fost creat în 1975.

Din G7, cinci state dețin arme nucleare: SUA, Franța, Marea Britanie, Italia și Germania. De partea cealaltă, în BRICS, Rusia, China și India dețin bombe atomice.

 

Statele care ar putea intra în BRICS, în următorii ani. Cine sunt candidatele

 

În BRICS vor să intre și alte state importante din punct de vedere geostrategic, puteri economice sau militare care nu sunt de neglijat.

Turcia – stat membru NATO, Egipt, Iran, Mexic, Nigeria, Argentina, Indonezia, Bangladesh, Sudan, Siria, Pakistan și Emiratele Arabe Unite cochetează cu ideea de a deveni state cu drepturi depline în BRICS. Multe dintre guvernele statelor menționate au avut discursuri critice la adresa Occidentului. Dintre cele menționate, Pakistan, Turcia dețin arme nucleare.

De asemenea, în cadrul summiturilor BRICS+ au luat parte și Senegal, Thailanda, Uzbekistan, Etiopia, Kazahstan, Malaezia, Fiji și Cambodgia.

În plus, este cunoscut faptul că Rusia și China, piloni ai BRICS, au relații apropiate cu, Coreea de Nord o altă putere nucleară, care a stabilit pacea la nivelul discursului public chiar și cu SUA, dar în timpul mandatului președintelui Donald Trump, susținut de Partidul Republican.

BRICS este într-o continuă expansiune. Alianța își extinde cooperarea cu asociații regionale precum ASEAN, Uniunea Africană, Asociația Statelor din Caraibe, Consiliul de Cooperare din Golf și Asociația Oceanului Indian.

„Indiferent cât de mult și-ar dori cineva, va trebui să negocieze o nouă ordine financiară mondială. Și atunci cuvântul decisiv va fi dat acelor țări care au o economie puternică și avansată, finanțe publice sănătoase și un sistem monetar fiabil.

Și nu pentru cei care își măresc la nesfârșit datoria națională, eliberând în circulație bucăți noi și noi de hârtie care nu sunt prevăzute cu bogăție națională, obligații fictive în baza cărora autoritățile pot refuza oricând să plătească (…)

Cred că ţările BRICS, care reprezintă aproape jumătate din populaţia lumii şi o parte semnificativă din PIB-ul mondial, vor fi coloana vertebrală a noii ordini mondiale emergente”, a avertizat Dmitri Medvedev în martie 2022, fost premier și președinte al Rusiei, actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate.

• Din punct de vedere economic (PIB-ul anual), SUA (G7) ocupă primul loc în lume, urmată de China (BRICS) și apoi, la mare distanță, Japonia (G7), Germania (G7), Marea Britanie (G7), India (BRICS), Franța (G7), Italia (G7), Canada (G7), Coreea de Sud, Brazilia (BRICS), Rusia (BRICS).
• În privința populației rezidente, India a depășit China, ambele cu peste 1,4 miliarde. Pe locul al treilea se află SUA, cu peste 330 de milioane, urmată de Indonezia, Pakistan, Nigeria, Brazilia, Bangladesh, Rusia, Mexic, Etiopia și Japonia.
• Cea mai mare putere nucleară din lume este Rusia, urmată de SUA, China, Franța, Marea Britanie, Pakistan, India și Israel.

 

Relații încordate între SUA și Europa, pe fondul ascensiunii BRICS

 

În mod surprinzător, lideri din Europa, precum Emmanuel Macron, președintele Franței și Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, au avut discursuri tăioase la adresa SUA și mai degrabă neconflictuale cu estul.

„Dacă tensiunile dintre SUA și China se acutizează, nu vom avea nici timpul, nici resursele necesare pentru a ne finanța autonomia strategică și vom deveni vasali”, a declarat Emmanuel Macron, în aprilie 2023, în cadrul unui interviu, în contextul în care din ce în ce mai mulți europeni cer ca Europa să nu se mai implice în conflictul din Ucraina.

„Europenii nu pot rezolva criza din Ucraina. Cum putem spune în mod credibil despre Taiwan: ‘aveți grijă, dacă faceți ceva greșit, vom fi acolo’? Dacă vreți cu adevărat să creșteți tensiunile, acesta este modul de a o face”, a declarat Macron.

 

„Dedolarizarea” printre prioritățile BRICS

 

Acum, în presa internațională se vorbește despre planul BRICS, de „dedolarizare”, care ar putea prăbuși moneda națională a SUA. Practic, plățile pentru tranzacțiile importante, internaționale, ar putea fi realizate din ce în ce mai mult în yuanul chinezesc sau altă valută acceptată de BRICS.

În opinia observatorului geopolitic Renaud Girard, respingerea dolarului în relațiile economice globale este un proces ireversibil.

„După ce și-au transformat moneda într-un instrument de presiune politică asupra altor țări, SUA au început, fără să vrea, o mișcare globală de răsturnare a dolarului”, a precizat expertul.

„Dedolarizarea completă nu va avea loc într-o clipă, dar aceasta este, evident, mișcarea ireversibilă”, a menționat Girard, într-un articol pentru Le Figaro.

Rămâne de văzut cum se va poziționa România în ecuație, pe fondul evoluțiilor celor doi poli de putere.