Cât ar fi plătit muncitorii din Sri Lanka pentru a munci la brutăria din Ditrău. „Patroana a plătit cel puţin 3.000 de euro”

Patroana brutăriei din localitatea Ditrău, judeţul Harghita, a plătit cel puţin 3.000 de euro pentru a-i aduce pe cei doi muncitori din Sri Lanka. La rândul lor, singalezii au scos bani din buzunar pentru a ajunge să lucreze în România, cel puţin asta susţine jurnalista Adina Florea care a scris despre costurile migraţiei muncii.

RomaniaTV.net
03 feb. 2020, 16:05
Cât ar fi plătit muncitorii din Sri Lanka pentru a munci la brutăria din Ditrău. „Patroana a plătit cel puţin 3.000 de euro”

„Patroana brutăriei, speriată că pâinea frământată de mâini maronii nu mai e cumpărată de săteni, a cedat inițial presiunilor și a spus că va scăpa de srilankezi, doar pentru a reveni ulterior și a explica că nu are de gând să-i concedieze pe noi angajați aduși de la mii de kilometri distanță. în spatele acestor declarații stă o economie simplă, patroana a plătit cel puțin 3.000 de euro pentru a-i aduce pe cei doi srilankezi (ăsta e costul actelor, biletelor de avion și comisioanelor percepute de agențiile de intermediere) și probabil a scos alte câteva mii din buzunar pentru cei cinci muncitori din Nepal care ar urma să ajungă în perioada următoare la Ditrău. chiar dacă pierde bani din cauza boicotului impus de săteni, ar putea pierde mai mulți dacă ar ceda pur și simplu și i-ar concedia pe lucrătorii din Sri Lanka”, a scris Adina Florea, pe Facebook.

Jurnalista a precizat că „aducerea de muncitori migranți a devenit o afacere prosperă în ultimii trei ani pentru agențiile care intermediază relațiile dintre antreprenorii români și firmele de recrutare din țările gazdă”.

„Nu doar ele ar avea de pierdut în furtuna de rasism iscată la Ditrău, ci și srilankezii, care oricât ar ține la salariile pe care le primesc în brutărie, probabil țin mai mult la miile de dolari pe care le-au plătit recrutatorilor pentru a face rost de-un job în Europa. Nu, nu-i gratis să muncești în România. vietnamezii plătesc între 2.500 și 3.000 de dolari ca să ne izoleze blocurile comuniste, nepalezii se împrumută chiar și 6.000 de dolari pentru a lucra într-o spălătorie auto din Baicului, iar pentru cei din Bangladesh, prețul unui contract poate ajunge și la 8.000 de dolari”, a menţionat Florea.

Mai mult, jurnalista susţine că majoritatea antreprenorilor apelează la agenţii româneşti de intermediere, aşa cum ar fi procedat şi Köllő Katalin, patrona brutăriei din Ditrău.

„Agenția i-a propus să-i aducă oameni din Nepal și Sri Lanka. asta pentru că nepalezii și srilankezii sunt dispuși să muncească pe mai puțini bani decât cei din Vietnam ori Filipine. Tot aceste agenții sunt cele care și-au luat un angajament moral față de srilankezi, așa că vor interveni în cazul concedierii. dar nu-i în joc doar moralitatea lor, căci dacă există o afacere mai bună decât aducerea de muncitori asiatici, aia e replasarea muncitorilor asiatici deja veniți în România. Sigur, birocrația e complicată, dar sute de firme românești stau la coadă pentru a primi un brutar srilankez pentru care nu trebuie să aștepte vreo 4-6 luni, cât durează în medie tot procesul aducerii unui muncitor din Asia. iar agenția poate să ceară lejer 1.000 de euro de la alți patronii pentru srilankezii izgoniți din Ditrău”, a scris Florea.

 

Ce condiții trebuie să îndeplinească un cetățean din afară UE, SEE sau CE pentru a se angaja în România

Potrivit colorful.hr, pentru a se angaja în România, un cetățean care nu provine din UE, SEE sau CEE poate fi angajat în România, cu aviz de angajare, dacă se întrunesc următoarele condiții:

  • Locurile de muncă rămase vacante nu pot fi ocupate de cetățeni români, de cetățeni ai statelor membre UE/SEE/CE sau de rezidenți permanenți pe teritoriul României;
  • Cetățeanul străin îndeplinește condițiile speciale de pregătire profesională, experiență în activitate și autorizare;
  • Cetățeanul străin face dovadă faptului că este apt din punct de vedere medical să desfășoare activitatea respectivă;
  • Cetățeanul străin nu are antecedente penale care să fie incompatibile cu activitatea pe care o desfășoară sau urmează să o desfășoare pe teritoriul României;
  • Se încadrează în contingentul anual aprobat prin Hotărâre a Guvernului (contingentul poate fi diferit de la an la an și este stabilit printr-o Hotărâre a Guvernului);
  • Angajatorul are achitate la zi obligațiile către bugetul de stat;
  • Angajatorul desfășoară o activitate compatibilă cu funcția pe care ar trebui să o exercite cetățeanul străin angajat;
  • Angajatorul nu a fost sancționat în ultimii trei ani pentru muncă nedeclarată sau angajare ilegală.

Excepții în cazul cetățenilor din afară UE, SEE sau CEE

Nu trebuie îndeplinite condițiile mai sus menționate în cazul angajării unui cetățean străîn din afară UE, SEE și CE care:

  • Deține funcția de administrator într-o societate comercială cu participare străină și este singură persoană numită în această funcție;
  • Este sportiv profesionist și are dovezi că a desfășurat o activitate similară în altă țară;
  • Solicită un aviz de angajare pentru lucrător transfrontalier;
  • Solicită un aviz de angajare pentru lucrător sezonier.

Viza de ședere

După obținerea avizului de angajare, cetățeanul străin trebuie să obțină o viză de lungă ședere de la oficiile consulare ale României. Acesta va plăti o taxa de 120 de euro și va depune un dosar care trebuie să conțină:

  • Copia avizului de angajare/avizului de detașare eliberat în condițiile legislației;
  • Dovadă mijloacelor de întreținere la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plata pentru întreagă perioadă înscrisă în viză;
  • Certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din statul de domiciliu ori de reședință;
  • Asigurarea medicală pe perioada valabilității vizei.

Cetățeanul străin poate solicită viza de lungă ședere pentru angajare în muncă în termen de 60 de zile de la data obținerii avizului de angajare de către angajator. Viza se aprobă de Centrul Național de Viză și se acordă pe o perioadă de maximum 90 de zile.

Permisul unic

După încetarea dreptului de ședere în România oferit de viză, următorul pas este obținerea permisului unic. Cetățeanul străin îl poate obține de la formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări din județul în care locuiește, pe baza depunerii unui dosar care conține:

  • Cerere de prelungire a dreptului de ședere în scop de muncă/detașare;
  • Document de trecere a frontierei (pașaportul, titlul de călătorie etc.), în original și copie;
  • Dovadă deținerii legale a spațiului de locuit, în original și copie;
  • Contractul individual de muncă;
  • Prinț screen din REVISAL;
  • Salariul înscris;
  • Adeverință medicală;
  • Taxe.

Permisul unic se reface cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea celui anterior.

Aproximativ 300 de persoane s-au adunat, sâmbătă, la Casa de Cultură din localitatea Ditrău, judeţul Harghita, pentru a discuta nemulţumirile legate de prezenţa în localitate a celor doi muncitori sri-lankezi, angajaţi la o fabrică de pâine.

Cei doi cetăţeni din Sri Lanka au fost angajaţi legal la o brutărie, iar localnicii cer expulzarea acestora. Demersul a fost susţinut şi de preotul din localitate.