Cimitirul Bellu este recunoscut ca un simbol al Capitalei, datorită locurilor de veci împodobite cu statui și sculpuri de o măiestrie artistică deosebită, morminte ce aparțin fie nobilimii de secol XIX , fie personalităților marcante din cultura română.

Cimitirul Șerban Vodă, denumit Bellu de către localnicii de altă dată, este locul unde și-au găsit odihna veșnică mari cărturari precum Alexandru Odobescu, Dimitrie Gusti, Mihai Eminescu, Iulia Hașdeu, dar și artiști îndrăgiți ai românilor cum ar fi actrița Anda Călugăreanu, actorul Florian Pitiș, compozitorul Florin Bogardo sau sculptorul Dimitrie Paciurea.

Alte Articole

Raluca Turcan, război al declaraţiilor cu Maria Zaharova: „România ...

Cu cât se scumpesc produsele pe lanţul de aprovizionare, de ...

De asemenea, tot în Cimitirul Bellu a fost înhumată și cenușa regizorului Sergiu Nicolaescu, într-o ceremonie secretă, după o controversată dispută cauzată de faptul că practica incinerării nu este una creștină.

Datorită notorietății Cimitirului Bellu, au început să apară și profitorii, astfel, locurile de veci au fost scoase la vânzare pe diverse site-uri la prețuri exorbitante care ajung și la suma de 50.000 de euro.

Cimitirul Bellu la concurență cu piața imobiliară din București. „Odihna veșnică” costă între 4.000 și 50.000 de euro

Achiziționarea unui loc de veci în Cimitirul Șerban Vodă funcționează după aceleași principii ca și piața de imobiliare din București, astfel Bellu devine, în mod ironic, o reprezentare a „vieții de apoi” din Capitală.

Pentru cei care vor să aibă parte în „somnul de veci” de compania selectă a unor personalități culturale de seamă și să sălășluiască măcar în „viața de dincolo” într-o criptă de lux, vor trebui să plătească sume cuprinse între 10.000 și 50.000 de euro.

O criptă modestă de doar 5 metri pătrați, situată într-o zonă centrală a Cimitirului Bellu Ortodox, este vândută cu 4000 de euro.

O altă ofertă tentantă este un fel de 2 în 1, și anume două locuri de veci la prețul de 10.000 de euro, care se vând doar împreună, iar unul dintre acestea este compartimentat cu trei cripte, ceea ce ar asigura odihna veșnică pentru cel puțin două generații.

Vânzătorii de locuri de veci conștientizează foarte bine potențialul de business al acestui comerț „inedit” și necesar fiecărui muritor de rang mai înalt sau mai mic. Din acest motiv, micii antreprenori sunt dispuși să negocieze cu eventualii cumpărători, un loc de veci de primă clasă în Cimitirul Bellu în schimbul unor terenuri sau imobile, un troc între „viața de apoi” versus „viața cotidiană”, în funcție de prioritățile fiecăruia.

O astfel de inițitivă antreprenorială cu locuri de veci se găsește și în anunțurile de pe site-uri unde românii vând orice de la îmbrăcăminte de mâna a doua…până la cavouri. Una dintre oferte pune la dispoziție un loc de veci de 3 metri pătrați, ce conține două cripte, aflat în Cimitirul Bellu Ortodox, la prețul de 20.000 de mii de euro sau la schimb cu terenuri sau imobile.

Mormântul de lux este situat la 50 de metri de intrarea principală în Cimitirul Șerban Vodă, iar vânzătorul menționează că cel care va alege acest loc pentru odihna veșnică beneficiază și de o cruce lucrată în mozaic.

Una dintre ofertele pentru un loc de veci în Cimitrul Bellu Militar, care într-adevăr ar putea face concurență pieții imobiliare din București, este un cavou construit în perioada interbelică, cu o arhitectură deosebită, ce face cinste denumirii de „muzeu” a Cimitiruluii Șerban Vodă. Cavoul încăpător, împodobit cu detalii sculptate, este o adevărată reședință de lux pentru cei care vor să-și petreacă somnul de veci într-un cimitir muzeal.

Ironia face ca acest cavou de 50.000 de euro să coste cât un modest apartament dintr-un cartier periferic al Capitalei, cum ar fi Rahova sau Pantelimon.

În concluzie, piața locurilor de veci este una înfloritoare și inventivă. Micii „comercianți” la negru sunt dispuși să accepte nu numai bani dar și bunuri imobiliare, ca un simbol involuntar al unei paralele atât de simple între viață și moarte, care ne face să ne gândim că deși existența pământeană e scumpă și efemeră și moartea veșnică poate fi la fel de costisitoare pentru cei bogați și nici în somnul de veci nu scapă de taxe, întrucât întreținerea unui loc de veci în Cimitirul Bellu, costă aprocimativ 130 de lei, anual.

Cimitirul Șerban Vodă, inființat în secolul XiX pe ulița ce poartă numele domnitorului, a fost inaugurat în 1858. Cimitirul Bellu a fost ridicat pe un teren de circa 15 hectare, unde se afla inițial o livadă de portocali și care a fost donat de baronul Barbu Bellu Sfatului Orășenesc.

Arhitectul Alexandru Orăscu întocmește planurile pentru ridicarea capelei pe locul unde fusese cândva biserica lui Bellu cel Bătrân (1799-1853), tatăl baronului. Interiorul era realizat de pictorul Constantin Lecca. În toamna lui 1855 încep amenajările terenului, primele înmormântări fiind în 1856, iar în septembrie 1858 cimitirul începe să funcționeze legal.

Istoria Cimitirului Bellu și locurile de veci care ascund legende cutremurătoare

În Cimitirul Bellu locurile de veci sunt mărturia unor legende și povești pline de mister, iar una dintre ele are la baza chiar una dintre sculpturile impresionante, o adevărată operă de artă, creată în memoria a doi îndrăgostiți, care au fost înmormântați împreună în criptele de sub impunătoarea statuie.

Sculptura a fost realizata de Raffaelo Romanelli și înfățișează un bărbat care stă parcă îngenuncheat de durere lângă o tânără întinsă pe pat.

Povestea cutremurătoare a acestui monument spune că la sfârșitul secolului XIX, Constantin Poroineanu, fiul unui moșier din Oltenia, pleaca la studii la Paris. Aici cunoaste o frumoasa frantuzoaica, cu care traieste o poveste pasionala. Tanara ramane insarcinata, insa tanarul nu primeste acordul parintelui de a se casatori. El se intoarce in tara, unde se casatoreste cu altcineva si aduce pe lume un baiat. Acesta la randul sau pleaca mai tarziu la studii la Paris unde se casatoreste in taina cu o frantuzoaica. Ajuns in tara, tanarul afla ca cea cu care s-a casatorit este sora sa … Cei doi indragostiti, rapusi de durerea adevarului, isi pun capat zilelor. Zdrobit de durere, tatal tanarului se sinucide la 15 septembrie 1908, a doua zi dupa intocmirea testamentului prin care lasa toata averea sa de mii de hectare ora?ului Caracal.

O altă legendă din Cimitirul Bellu are legătură ccu statuia care păzește intrarea unui cavou, cu arhitectură deosebită, de secol XIX. Sculptura este cunoscută ca „Doamna cu umbrela”, o statuie distinsă, venită din alta lume. Se spune ca femeia se numea Katalina Boschott și era profesoara de limbi straine si guvernantă. Ea a trait o intensa poveste de dragoste cu un barbat important. Multi spun ca enigmaticul barbat a fost chiar regele Carol al II-lea. Statuia realizata de sculptorul Raffaelo Romanelli a fost comandata la moartea femeii de catre un domn misterios si foarte bogat.