Cum îi SPIONEAZĂ americanii pe francezi: Ambasadorul SUA la Paris a e chemat să dea explicaţii

Ministrul francez de externe, Laurent Fabius, l-a convocat de urgenţă pe ambasadorul Statelor Unite la Paris pentru a da explicaţii în legătură cu noi dezvăluiri publicate de presa franceză, în publicaţia Le Monde, despre cum este spionată Franţa de către Agenţia de Securitate Naţională americană (NSA) care  a interceptat masiv comunicaţii în Franţa.

Citeşte şi Prima înregistrare cu Edward Snowden, în Rusia. El avertizează în legătură cu pericolele spionajului

Cotidianul francez Le Monde scria luni că, potrivit documentelor Agenţiei Naţionale de Securitate a SUA pe care le-a obţinut, discuţiile telefonice ale cetăţenilor francezi sunt interceptate în mod masiv. Documentele, dezvăluite în iunie de fostul consultant al NSA Edward Snowden, descriu tehnici folosite pentru a capta în mod ilegal secrete sau pur şi simplu viaţa privată a francezilor. Unele elemente au mai fost evocate de săptămânalul german Der Spiegel şi de cotidianul britanic The Guardian, însă altele sunt inedite.

Citeşte şi UE, principala ŢINTĂ a spionajului NSA, potrivit unor documente ale lui Snowden

Alte articole

Cât câștigă un român angajat ca asistent medical în Germania. Ce scrie pe fluturașul său de salariu

Se pregătesc tăieri de alocaţii. Copiii românilor ar putea primi mai puţini bani

Printre miile de documente sustrase de la NSA de fostul său angajat figurează şi un grafic ce descrie amploarea interceptărilor telefonice realizate în Franţa. Se poate constata că, pe o perioadă de 30 de zile, din 10 decembrie 2012 până în 8 ianuarie 2013, NSA a interceptat 70,3 milioane de discuţii telefonice.

Agenţia americană dispune de mai multe modalităţi pentru strângerea de informaţii. Atunci când anumite numere de telefon sunt folosite în Franţa, ele activează un semnal ce declanşează automat înregistrarea anumitor conversaţii. Această supraveghere recuperează inclusiv SMS-urile şi conţinutul acestora, în funcţie de cuvinte-cheie. Nu în ultimul rând, NSA conservă, de o manieră sistematică, istoricul conexiunilor pentru fiecare „ţintă”.

Franţa, Germania, Austria, Polonia şi Belgia, ţările din „a treia parte”

Acest tip de spionaj apare cu titlul de program „US-985D”. Explicaţia exactă a acestui semnal nu este furnizată nici până la această oră de documente dezvăluite de Snowden sau de foşti membri ai NSA. Cu titlu de comparaţie, siglele utilizate de NSA pentru acelaşi tip de interceptare ce vizează Germania sunt „US-987LA” sau „US-987LB”.

Citeşte şi Dezvăluiri SCANDALOASE: Cum spionează cot la cot SUA şi Israelul folosind informaţii din interceptări

Această serie de numere ar corespunde cercului calificat de SUA drept „a treia parte”, care reuneşte ţări precum Franţa, Germania, dar şi Austria, Polonia şi Belgia. „A doua parte” vizează ţările anglo-saxone, apropiate istoric de SUA, cum sunt Marea Britanie, Canada, Australia şi Noua Zeelandă, cunoscute împreună sub numele de „Five Eyes”. „Prima parte” vizează cele 16 servicii secrete americane.

Tehnicile utilizate pentru aceste interceptări apar sub codurile „DRTBOX” şi „WHITEBOX”. Caracteristicile lor nu sunt cunoscute, dar se ştie că, datorită primului cod, 62,5 milioane de informaţii telefonice au fost colectate în Franţa într-o perioadă mai mică de un an, în timp ce al doilea cod a permis înregistrarea a 7,8 milioane de elemente. Documentele oferă suficiente informaţii care atestă că ţinte ale NSA vizează atât persoane suspectate de legături cu activităţi teroriste, cât şi indivizi vizaţi pentru simpla lor apartenenţă la lumea afacerilor, politicului sau la administraţia franceză.

Trei milioane de date pe zi de pe un teritoriu străin, suveran şi aliat

Graficul NSA prezintă o medie de interceptare de 3 milioane de date pe zi, cu un vârf de circa 7 milioane în zilele de 24 decembrie 2012 şi 7 ianuarie 2013. Însă, în perioada 28-31 decembrie pare să nu se fi realizat nicio interceptare. Această aparentă pauză în activitate ar putea fi explicată în special prin răgazul necesar trecerii, la sfârşitul lui decembrie 2012, prin Congresul american, a secţiunii 702 din legea care încadrează spionajul electronic din străinătate. De asemenea, nimic nu a fost interceptat în zilele de 3,5 şi 6 ianuarie 2013, fără ca, de data aceasta, să poată fi prezentat un motiv plauzibil.

Numeroase întrebări rămân încă în vigoare, începând de la identitatea precisă a ţintelor şi de la justificarea pentru o strângere atât de masivă de date pe un teritoriu străin, suveran şi aliat, subliniază Le Monde.

Solicitate în acest sens, autorităţile americane nu au dorit să comenteze aceste documente, pentru le consideră „clasificate”. Totuşi, ele fac din nou trimitere la declaraţia făcută, la 8 iunie, de director pentru securitate naţională (DNI), James R. Clapper: „Pentru persoanele-ţintă din exteriorul frontierelor noastre, nu le putem viza fără motive fondate legal, precum ameninţarea teroristă, informatică sau proliferarea nucleară”.

De altfel, Franţa nu este ţara unde NSA interceptează cele mai multe conexiuni numerice sau telefonice. Sistemul „Boundless Informant” (informator universal) dezvăluit, în iunie, de Edward Snowden pentru The Guardian, a permis elaborarea unei viziuni de ansamblu şi în timp real asupra informaţiilor recuperate pe plan global, datorită diferitelor sisteme de interceptare ale NSA. „Boundless Informant” strânge nu doar Dial Number Recognition (DNR), ci şi Digital Network Intelligence (DNI).

Unul dintre respectivele documente, pe care Le Monde a putut să-l consulte, relevă că în perioada 8 februarie-8 martie, NSA a colectat 124,8 miliarde de DNR şi 97,1 miliarde de DNI pe plan global, desigur în special în zone de război precum Afganistanul, precum şi Rusia şi China. În Europa, doar Germania şi Regatul Unit depăşesc Franţa în ceea ce priveşte numărul de interceptări. Pentru britanici, însă, acest lucru a fost realizat cu asentimentul guvernului de la Londra, subliniază cotidianul francez.