Cum s-a schimbat configuraţia Curţii Constituţionale după numirea noilor judecători

Marian Enache (PSD, numit de Senat), Attila Varga (UDMR, numit de Camera Deputaţilor) şi Livia Stanciu (şefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, numită de Preşedinţie) vor fi, începând cu 13 iulie, trei dintre cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale a României. Ei îi înlocuiesc, în ordine, pe Valentin-Zoltán Puskás (UDMR), Tudorel Toader (PNL) şi Augustin Zegrean. Odată cu aceste schimbări se modifică şi configuraţia Curţii Constituţionale, potrivit unei analize Mediafax.

PSD va avea trei judecători nominalizaţi: Valer Dorneanu (fost deputat PSD, numit de Camera Deputaţilor în 2013), Maya Teodoroiu (numită de Senat în februarie 2015, după demisia judecătorului Toni Greblă, acuzat de corupţie) şi Marian Enache (fost deputat FSN, PDSR şi PSD, numit de Camera Deputaţilor pe 8 iunie 2016).

PNL pierde un judecător, după ce în locul lui Tudorel Toader, căruia îi expiră mandatul, nominalizarea a făcut-o UDMR, cu susţinerea PSD, ALDE şi UNPR. Judecători constituţionali nominalizaţi de PNL mai rămân doi: Ştefan Minea, profesor de drept din Cluj-Napoca, numit de Camera Deputaţilor în 2010, şi Mona Pivniceru, fost ministru al Justiţiei în perioada USL, numită de Senat în iunie 2013.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

UDMR îşi păstrează locul la Curte, după ce în locul lui Valentin-Zoltán Puskás, căruia îi expiră mandatul, maghiarii au reuşit să-l impună pe Attila Varga, fost deputat al Uniunii din 1992 până în 2012. În schimbul sprijinului pe care l-au primit de la social-democraţi pentru numirea propriului om la Curtea Constituţională din partea Camerei Deputaţilor, maghiarii au susţinut propunerea PSD pentru un post de judecător constituţional din partea Senatului.

Alte articole

Zegrean, despre efectele deciziei CCR privind ordonanța pentru Programul SAFE. ”Se poate rezolva problema”

CCR amână din nou sesizarea privind ordonanța pentru Programul SAFE

Odată cu această reînnoire a Curţii Constituţionale, preşedintele Klaus Iohannis a făcut şi el prima numire de judecător, în persoana preşedintei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu. Nominalizarea Cotrocenilor vine după ce mandatul de nouă ani al judecătorului Augustin Zegrean va expira luna viitoare. Astfel, în vreme ce Klaus Iohannis are un singur judecător numit la Curte, doi dintre oamenii numiţi de către fostul şef al statului Traian Băsescu sunt încă în funcţie: Petre Lăzăroiu, numit în 2010, şi Daniel Morar, fostul şef al DNA, numit în 2013.

Citeşte şi: Kovesi: Dezincriminarea abuzului în serviciu ar anula recuperarea prejudiciilor – 620 de milioane de euro, în 2015

Configuraţia Curţii Constituţionale este extrem de importantă, în contextul în care marile decizii luate de această instituţie sunt luate, de obicei, cu majoritate de voturi, iar poziţionarea judecătorilor a reflectat nu o dată tabăra politică din care provin, se mai arată în analiza Mediafax.

Miza este cu atât mai mare cu cât CCR urmează să se pronunţe şi auspra altor probleme care ar putea afecta mari dosare de corupţie. Chiar dacă judecătorii numiţi în aceste zile de Camera Deputaţilor, Senat şi Preşedinţie îşi vor prelua mandatele oficial de la 13 iulie, numirea lor este un semnal important în perspectiva deciziei care este aşteptată miercuri, 15 iunie, în dosarul privind dezincriminarea abuzului în serviciu. Dosarul a ajuns la CCR după ce fostul procuror-şef DIICOT, Alina Bica, urmărită penal, a ridicat excepţia de neconstituţionalitate asupra articolului din Codul Penal care reglementează această infracţiune. În şedinţa din 24 mai, CCR a amânat discutarea excepţiei, iar o nouă amânare ar putea face ca decizia să fie luată de viitoarea componenţă a Curţii.

Potrivit procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, o decizie de dezincriminare a abuzului în serviciu ar afecta peste 3.000 de dosare, în condiţiile în care DNA are în lucru peste 7000 de dosare.

De altfel, semnalele că miza este mare au fost date şi de succesiunea evenimentelor din ultimele zile. Abia întorşi din campania electorală pentru alegeile locale, deputaţii şi senatorii majorităţii PSD-UNPR-ALDE, susţinuţi de UDMR, au reuşit să se mobilizeze şi să-i aleagă pe Marian Enache (din partea Senatului) şi pe Attila Varga (din partea Camerei).

Citeşte şi: Traian Băsescu despre Laura Kovesi şi Livia Stanciu: Se bagă cu picioarele peste politic

În acelaşi timp, membrii CCR s-au grăbit să-şi aleagă un preşedinte interimar, în locul lui Augustin Zegrean (al cărui mandat de preşedinte a expirat pe 10 iunie). Marţi, fostul deputat PSD Valer Dorneanu a câştigat alegerile pentru poziţia de preşedinte intermar în faţa lui Augustin Zegrean, care ar fi dorit să asigure perioada de tranziţie până la 13 iulie.

La doar o zi distanţă de la alegerea lui Dorneanu, preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu membrii Curţii Constituţionale, la solicitarea lui Augustin Zegrean, de la discuţii lipsind Daniel Morar. În plus, a doua zi, Klaus Iohannis a semnat decretul de numire a Liviei Stanciu ca judecător la CCR din partea Preşedinţiei. Stanciu este preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu două mandate la actv, îndeplinind această funcţie în perioada în care au început practic condamnările în marile dosare de corupţie. În viitoarea componenţă a CCR vor fi astfel cel puţin trei voci puternice, care au avut adesea poziţionări diferite pe temele mari ale justiţiei – Livia Stanciu, Daniel Morar, fost şef DNA, şi Mona Pivniceru, fost ministru al Justiţiei în guvernul USL.

De asemenea, în ultimul timp, Curtea a luat o serie de decizii importante precum declararea ca neconstituţionale a nu mai puţin de 50 de articole din Codul Penal şi de procedură penală, invalidarea a trei dintre legile Big Brother, anularea legii descentralizării şi a legii care permitea migraţia aleşilor locali de la un partid la altul sau stoparea interceptărilor făcute de SRI. De asemenea, Curtea şi-a sporit, în ultimii ani, în mod semnificativ jurisprudenţa în ceea ce priveşte judecarea conflictelor juridice de natură constituţională, adică arbitrarea între principalele instituţii ale statului (Parlament, Preşedinţie, Guvern) aflate la un moment dat în dispută.

Citeşte şi: Klaus Iohannis s-a întâlnit cu judecătorii Curţii Constituţionale, la cererea lui Augustin Zegrean