DOCUMENT. Veste proastă pentru bugetari, se anunţă şi înjumătăţirea salariilor. Ce sporuri se plafonează

Se anunţă un an greu pentru bugetari, cu concedieri, îngheţarea salariilor şi tpieri de sporuri şi bonusuri. Prezenta iniţiativă legislativă urmăreşte introducerea unui mecanism clar şi raţional de plafonare a veniturilor salariale lunare în sectorul bugetar. Scopul este acela de a contribui la echilibrarea cheltuielilor publice, de a limita acumulările excesive de venituri în afara salariului de bază şi de a restabili un raport corect între contribuabil şi stat într-o perioadă de constrângeri economice semnificative, cauzate de deficitul uriaş de la buget.

Prin această iniţiativă se propune ca acest plafon de 30% să devină o regulă aplicabilă individual, pentru fiecare salariat în parte. Aceasta nu afectează salariul de bază şi drepturile fixe corespunzătoare funcţiei, ci doar limitează cumulul de sporuri, compensaţii, prime şi beneficii într-o lună calendaristică.

Astfel, după articolul 26 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice se introduce un nou articol, articolul 261, cu umătorul cuprins:

(1) Cuantumul cumulat al sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor, majorărilor şi indemnizaţiilor, inclusiv cele pentru hrană şi vacanţă, precum şi altor drepturi în bani şi/sau în natură acordate cumulat pentru orice persoană care se încadrează în categoriile de personal enumerate la art. 2 nu poate depăşi 30% din salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, solda de grad/salariul gradului profesional deţinut, gradaţiei, soldei de comandă/salariului de comandă, indemnizaţiei de încadrare şi indemnizaţiei lunare corespunzător funcției deţinute potrivit prezentei legi şi anexelor nr. I-IX, după caz.

Alte articole

Scandal în Coaliţie. PSD cere impozitare progresivă: „Tăierea salariilor la grămadă, cu toporul, nu este reformă”

Bani mai puțini pentru bugetari. Guvernul Bolojan anunță noi concedieri și taie cu 10% fondul de salarii din instituțiile publice: „Unii trebuie să plece acasă!”

(2) Plafonul maxim prevăzut mai sus este aplicabil individual pentru fiecare funcţie salarizată potrivit prezentei legi, indiferent de numărul, categoria şi cuantumul compensaţiilor, indemnizaţiilor, sporurilor, majorărilor, adaosurilor, primelor şi premiilor, precum şi altor drepturi în bani şi/sau în natură.

Plata de drepturi salariale peste plafonul stabilit atrage răspunderea ordonatorului de credite şi recuperarea sumelor potrivit legislaţiei în vigoare.

INS: Inflația, scădere infimă față de finalul anului trecut – 9,6 la sută în ianuarie. Cel mai mult s-au scumpit energia electrică, transportul CFR și cafeaua

Anii următori nu aduc vești bune pentru bugetari. Vor avea parte de creșteri mici sau chiar noi înghețări la salarii. Ținta ar fi să se revină la nivelul din 2022-2023

Ajustarea cheltuielilor cu salariile bugetarilor în 2025 a fost semnificativă, ponderea în PIB coborând de la 9,4% în 2024 la 8,8% în 2025. Sursele acestei ajustări au fost în principal înghețarea salariilor și restricții la angajări, decise de guvernul condus de către Marcel Ciolacu încă din decembrie 2024, dar și tăierea unor sporuri și limitarea și mai drastică a angajărilor, decisă de guvernul lui Ilie Bolojan la mijlocul lui 2025.

Ținta următoarelor guverne este, însă, să ajungă cu cheltuielile salariale în jurul a 8,3% din PIB în următorii câțiva ani, ceea ce ar presupune creșteri limitate de salarii, înghețări, dacă este cazul, și restricții la angajare.

De ce este important: Deși presiunea pusă pe bugetari a ținut capul de afiș în ultimul an, folosită de politicieni pentru a detensiona cât de cât nemulțumirea populației legată de creșterea semnificativă a taxelor, o ajustare mai drastică este prognozată pentru sectorul de asistență socială (după cum se poate vedea în tabelul de la finalul articolului), în principal pensii, în următorii ani, dar și pentru cel al investițiilor publice, odată cu încheierea PNRR.

De asemenea interesant Dacă la salariile bugetarilor ajustarea din planul fiscal era prevăzută la un punct procentual, pentru asistență socială, unde pensiile au fost înghețate deja pentru 2025 și 2026, aceasta a fost estimată la circa două puncte procentuale. Trebuie precizat și că decizia asupra surselor de ajustare este, în final a statului membru, nu a Comisiei, astfel că guvernele următoare vor putea decide dacă taie unele cheltuieli mai mult și altele mai puțin.

Pentru anii următori, perspectivele nu sunt deloc bune pentru angajații din sectorul bugetar, așa cum a anunțat Profit.ro încă din octombrie 2024.

O traiectorie indicativă pentru ceea ce se va întâmpla pe viitor cu salariile din sectorul bugetar poate fi găsită în planul fiscal pe șapte ani încheiat de România cu Comisia Europeană pentru reducerea deficitului bugetar sub 3% din PIB.

Față de plan, prezentat pe final de 2024, au fost înregistrate, deja, unele derapaje, cum ar fi cele legate de deficitul bugetar sau cheltuielile cu dobânzile. Dar, dacă în 2024 deficitul bugetar a fost de 9,3% (standard ESA) față de ținta de 7,9%, iar în 2025 7,65% (standard cash, singurul cunoscut deocamdată) față de ținta inițială de 7% (standard ESA), în 2026, când pe planul fiscal inițial România avea o țintă de deficit de 6,4% din PIB, ar trebui ca acest indicator să revină în traiectoria asumat.

Desigur, deviația costă, iar datoria publică acumulată prin anii de derapaje și deficite mari apasă deja cu un nivel ridicat al cheltuielilor cu dobânzile.

Estimările din planul fiscal arată restricții pentru bugetari în următorii ani

Planul fiscal prevede ca de la un nivel estimat în 2024 la 9,3% din PIB (în final a fost 9,4%), cheltuielile cu salariile să coboare la 8,9% în 2025. Guvernul a anunțat deja 8,8% pentru anul 2025.

Pentru anul 2026, când cheltuiala de personal a statului ar trebui să coboare din nou, de această dată la 8,7%, Guvernul a decis deja din iulie 2025 înghețarea salariilor (care rămân astfel la nivel de noiembrie 2024).

Președintele CFA România, Adrian Codirlașu, după intrarea României în recesiune: ”Soluția este reducerea deficitului prin reducerea cheltuielilor”

Anii următori, după cum se poate vedea din tabelul de mai jos, ar presupune stagnare sau creșteri limitate, astfel încât ponderea în PIB să coboare treptat.

La declinul cheltuielor salariale ar putea contribui și reducerea numărului de angajați din sectorul public, dar acest proces este mai dificil, marii angajatori din sectorul public fiind Educația, Sănătatea, Poliția și Armata.