EDU.RO a anunţat REZULTATE BACALAUREAT 2018: Fenomenul Brăila s-a confirmat, va ieşi scandal!

Rata de promovare la examenul de bacalaureat, incluzând şi elevii care au provenit din promoţiile anterioare, este de 67,7%, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Educaţiei Naţionale. 

Potrivit sursei citate, rata de promovare (înainte de contestaţii) înregistrată de absolvenţii care au finalizat studiile liceale în promoţia 2017-2018 şi au susţinut probele examenului de Bacalaureat în prima sesiune este de 72,7%. 

„Procentul de promovare s-a calculat din totalul candidaţilor prezenţi, incluzând în această categorie şi candidaţii eliminaţi”, precizează MEN. 

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Cele mai mari procente de promovare s-au înregistrat în judeţele Cluj (81,14%), Iaşi (80,27%) şi Brăila (77,13%). Rata de promovare în Capitală este de 72,86%. 

Alte articole

EDU.RO SUBIECTE MATEMATICĂ EVALUARE NAŢIONALĂ. Ce au avut elevii de rezolvat

EDU.RO SUBIECTE ROMÂNĂ EVALUARE NAŢIONALĂ 2026. Ce au avut elevii de rezolvat

Potrivit sursei citate, s-au înregistrat 104 medii de 10. 

„Din totalul celor 136.866 de candidaţi înscrişi, s-au prezentat 123.615 candidaţi. Au fost eliminaţi pentru fraudă sau tentativă de fraudă 117 candidaţi. Aceştia nu se vor putea înscrie la următoarele două sesiuni ale Bacalaureatului”, arată MEN. 

Nota minimă de promovare pentru fiecare disciplină este 5, iar media finală pentru promovarea examenului este minimum 6. 

MEN menţionează că ratele finale de promovare în anii precedenţi au fost de 71,4% în 2017, 66,7% în 2016, 66,4% în 2015 şi 59,3% în 2014. 

Rezultatele (înainte de contestaţii) au fost afişate miercuri la ora 10,30, atât la centrele de examen, cât şi pe pagina web dedicată, bacalaureat.edu.ro. 

Contestaţiile pot fi depuse tot miercuri, între orele 12,00 şi 16,00, urmând ca rezultatele finale să fie făcute publice luni, 9 iulie. 

„Fenomenul Brăila” sau cum se crește artificial nota de promovare la evaluările naționale sau bacalaureat

„Fenomenul Brăila” este, spun reprezentanții unei asociații românești, o tehnică adoptată de unele școli ori de inspectoratele școlare locale, prin care se crește… „hoțește” nota de promovare la evaluările naționale sau bacalaureat. Cum se întâmplă acest lucru? 

Rezultatele unui studiu realizat de Asociația pentru Educație și Justiție Socială Human Catalyst scoate la iveală „Fenomenul Brăila”, o modalitate de selecție a elevilor care „merită” să dea examenele decisive pentru viitorul lor. Decizia o iau chiar cei care ar trebui să-i ghideze. Totul pentru a da bine în statisticile ulterioare testărilor.

Laura Marin, președinte The Human Catalyst: Se fac anumite presiuni asupra elevilor care nu au șanse să ia note foarte mari sau să nu ia deloc examenul de capacitate, să nu participe la testări, pentru a nu da o medie per total școală mai slabă decât și-ar dori managementul școlii respective sau managementul școlii la nivel de inspectorat județean.

Iulian Cristache, președinte Federația Națională a Asociațiilor de Părinți, pentru Digi24: Fenomenul Brăila există.

Marian Banu, inspector: Există în școală și el a existat dintotdeauna. A nega și a nu recunoaște că acest fenomen există și că nu sunt copii sau elevi amenințați că nu vor intra în examenele națioanale înseamnă a nu avea realitatea școlii românești.

Laura Marin, președinte The Human Catalyst: Cel mai evident exemplu a apărut la Brăila, unde aveam pe locul I din țară județul Brăila la rezultate, adică după București în 2017. În același timp Brăila ieșea pe locul 1 șI la numărul de elevi neparticipanți la evaluarea națională. Un procent de 36%, aproape 40%.

Iulian Cristache, președinte Federația Națională a Asociațiilor de Părinți: Nu sunt de acord cu cifrele, care sunt înaintate acolo. Adică recunosc cifrele, dar procentul de 40% nu înseamnă obligatoriu că toți copiii sunt constrânși să nu participe la evaluarea națională sau la bacalaureat.

Marian Banu, inspector: Trebuie să vedem cauze, unde este situația. Este la nivelul copilului, la nivelul școlii, la nivelul familiei. Vă garantez că o parte din aceștia nici nu au venit la școală. O parte dintre ei merg cu părinții în străinătate și merg fără să anunțe școala.

„Fenomenul Brăila” nu are, de fapt, o reședință, ci este prezent la nivelul întregii țări.

Laura Marin, președinte The Human Catalyst: Au sunat și părinți, au sunat și profesori, au sunat și directori, au sunat chiar și inspectori. Din păcate, într-adevăr, foarte puține sesizări din acestea ajung pe masa autorităților, pentru că oamenii au avut un istoric negativ cu privire la acest tip de întâmplări în trecut. Mi-au povestit doamne chiar din Brăila, din Buzău, din Ardeal au fost câteva persoane, care mi-au povestit la câte presiuni sunt supuse și cadrele didactice, și părinții, atunci când vor să sesizeze o astfel de situație.

Marian Banu, inspector: Am mai primit telefoane. Au fost elemente si note date nemeritat. În momentul în care părintii ne au informat am luat legătura cu conducerea școlii și lucrurile au intrat pe un făgaș normal. Ar fi bine ca această situație și aceste aspecte să fie prezentate și cunoscute la nivelul întregii țări. De ce să spun, vă garantez că nu sunt unice aceste exemple. Voi apăra întotdeauna școala și profesorii, dar nu pot nega faptul că aceste lucruri se mai întâmplă încă în anumite unități de învățământ.

Potrivit declarației oficiale a Ministerului Educației, până în prezent nu a fost raportat niciun caz de abuz. Insa Inspectoratul Școlar București recunoaște existența fenomenului, dar nu poate lua măsuri fără sesizările părinților elevilor neîndreptățiți.

Laura Marin, președinte The Human Catalyst: Era 14 mai când am trimis petiția semnată de 100 organizații, rețele și coaliții la ministerul educației, nu doar că am sesizat fenomenul, dar am și dat o listă de recomandări. Din păcate nu s-au întâmplat foarte multe din recomandările noastre, așa că impactul o să-l vedem în cifrele de anul ăsta acuma toată lumea știe ce înseamnă fenomenul Brăila, ce măsuri a luat ministerul pentru a preîntâmina să se întâmple și anul ăsta la fel ca în alți ani.