Fosta deputată Andreea Cosma, ținta unor judecători care încearcă să sfideze legea. La începutul lunii decembrie un complet format din cinci judecători ai Înaltei Curți a ajuns la concluzia că fosta deputată Andreea Cosma a fost ținta judecătoarelor Rodica Aida Popa, Oana Burnel și Simona Cirnaru de la Înalta Curte și a anulat decizia lor privind suspendarea judecării apelului din cauza 1221/1/2023 în care deputata a fost trimisă în judecată pentru o pretinsă faptă de abuz în serviciu de foștii procurori de la DNA Ploiești Lucian Onea și Alfred Savu, după ce aceasta refuzat să facă denunț mincinos împotriva fostului premier Victor Ponta și a fostului deputat Sebastian Ghiță.

Citește și Cătălin Cherecheş amenință că va da statul român în judecată, la CEDO

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Primele imagini cu Prințul Paul al României, prins de polițiști ...

Nou proiect de lege în cazul divorțului: înstrăinarea părintească ...

Fosta deputată Andreea Cosma, ținta unor judecători care încearcă să sfideze legea

Pe data de 26 octombrie cele trei judecătoare de la Înalta Curte au dispus suspendarea până la “solutionarea cauzelor C-74/23 si C-131/23 inregistrate pe rolul Curtii de Justitie a Uniunii Europene”. Mai exact, până când  CJUE se va pronunța în dosarele în care câțiva judecători, susținători ai #rezist încearcă să sfideze deciziile obligatorii ale CCR și ÎCCJ pentru ca prescripția să nu se aplice în cazurile de corupție.

Însă, pe data de 4 decembrie 2023 s-a constatat că decizia celor trei judecătoare este una ilegală, iar completul de cinci judecatori al ÎCCJ, format din Eleni Cristina Marcu, Gheorghe Valentin Chitidean, Ana Hermina Iancu, Luminita Cristiu-Ninu si Constantin Epure a stabilit că nu există absolut nicio prevedere legala care să justifice suspendarea judecării apelului, scrie luju.ro.

Pentru că această suspendare a fost un abuz de drept, completul de cinci judecători a dispus trimiterea cauzei înapoi la instanța de apel pentru continuarea judecății acestui caz.

“Analizand incheierea atacata, atat potrivit criticilor formulate, cat si in raport cu continutul actelor si lucrarilor dosarului, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Completul de 5 Judecatori constata urmatoarele:

Procedura de sesizare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene si de suspendare a cauzelor in care se dispune sesizarea este reglementata prin Legea nr. 340/2009 privind formularea de catre Romania a unei declaratii in baza prevederilor art. 35 paragraful (2) din Tratatul privind Uniunea Europeana.

Astfel, potrivit art. 2 alin. (1) din Legea nr. 340/2009 ‘Instanta de judecata, din oficiu ori la cerere, poate solicita sa se pronunte cu titlu preliminar asupra unei intrebari ridicate intr-o cauza de orice natura si care se refera la validitatea sau la interpretarea unuia dintre actele prevazute la art. 35 paragraful (1) din Tratatul privind Uniunea Europeana, in cazul in care apreciaza ca o decizie in aceasta privinta este necesara pentru pronuntarea unei hotarari in cauza.’

Potrivit alin. (2) al aceluiasi articol ‘Daca cererea este formulata in fata unei instante a carei hotarare nu mai poate fi atacata prin intermediul cailor ordinare de atac, solicitarea Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene de a se pronunta cu titlu preliminar este obligatorie, daca aceasta este necesara pentru pronuntarea unei hotarari in cauza.’, iar potrivit alin. (3) ‘in cazurile prevazute la alin. (1), judecata poate fi suspendata, iar in cazurile prevazute la alin. (2), suspendarea judecatii este obligatorie.’

Din interpretarea acestor dispozitii legale, se constata ca obligativitatea suspendarii cauzei intervine doar in situatia in care cererea este formulata in fata unei instante a carei hotarare nu mai poate fi atacata prin intermediul cailor ordinare de atac, iar in situatia in care cererea este formulata in fata unei instante a carei hotarare este supusa cailor ordinare, suspendarea este facultativa.

Ca atare, suspendarea cauzei in temeiul dispozitiilor Legii nr. 340/2009 poate interveni doar in situatia in care in cauza respectiva s-a dispus sesizarea Curtii de Justitie a Uniunii Europene.

De altfel, instanta de fond, constatand ca in cauza nu sunt aplicabile dispozitiile Legii nr. 340/2009, a dispus suspendarea in temeiul dispozitiilor art. 413 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedura civila.

Potrivit dispozitiilor art. 413 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedura civila, instanta poate suspenda judecata ‘cand, intr-o cauza similara, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a fost sesizata cu o cerere de decizie preliminara.’, iar potrivit art. 2 alin. (2) din Codul de procedura civila ‘(…) dispozitiile prezentului cod se aplica si in alte materii, in masura in care legile care le reglementeaza nu cuprind dispozitii contrare.’

Astfel, pentru ca dispozitiile din Codul de procedura civila sa fie aplicabile in cadrul unui proces penal este necesar ca situatia ce ar impune suspendarea sa fie compatibila cu dispozitiile procesual penale si Codul de procedura penala sa nu cuprinda reglementari in materie.

Inalta Curte, Completul de 5 judecatori retine ca institutia suspendarii este reglementata in Codul de procedura penala, cazurile de suspendare fiind expres si limitativ reglementate de dispozitiile art. 367.

Astfel, potrivit art. 367 din Codul de procedura penala, suspendarea judecatii intervine ‘(1) Cand se constata pe baza unei expertize medico-legale ca inculpatul sufera de o boala grava, care il impiedica sa participe la judecata, instanta dispune, prin incheiere, suspendarea judecatii pana cand starea sanatatii inculpatului va permite participarea acestuia la judecata. (…) (3) Suspendarea judecatii se dispune si pe perioada desfasurarii procedurii de mediere, potrivit legii.’, iar potrivit art. 51 din Codul de procedura penala ‘Pana la solutionarea conflictului pozitiv de competenta, judecata se suspenda.’

Ca atare, in conditiile in care Codul de procedura penala cuprinde dispozitii exprese si limitative referitoare la institutia suspendarii, dispozitiile art. 413 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedura civila, care institute cazuri de suspendare facultativa a judecatii, nu pot fi aplicate in cadrul procesului penal.

Dispozitiile enuntate releva intentia legiuitorului ca in procesul penal, suspendarea judecatii sa nu se produca decat in cazurile expres prevazute, tocmai pentru a se evita tergiversarea solutionarii cauzei.

De altfel, pct. 11 al art. 413 alin. (1) din Codul de procedura civila a fost introdus, in 2018, prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, precum si pentru modificarea si completarea altor acte normative. Or, daca legiuitorului ar fi intentionat ca aceasta dispozitie sa se aplice si in materie penala, ar fi putut sa introduca printre cazurile de suspendare prevazute de Codul de procedura penala si acest caz, in conditiile in care cazurile de suspendare in materie penala sunt limitativ prevazute de Codul de procedura penala.

De asemenea, Inalta Curte – Completul de 5 Judecatori constata ca Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala a suferit numeroase modificari de la momentul intrarii in vigoare pana in prezent (in acest sens fiind de mentionat Ordonantele de urgenta nr. 3/2014, nr. 82/2014, nr. 24/2015, nr. 6/2016, nr. 18/2016 si nr. 70/2016si Legile nr. 228/2020, nr. 284/2020, nr. 130/2021, nr. 230/2022, nr. 230/2022, nr. 51/2023, nr. 201/2023, nr. 214/2023 si nr. 217/2023), insa niciuna dintre acestea nu a vizat dispozitiile care reglementeaza cazurile de suspendare in materie penala, context in care se apreciaza ca, in ceea ce priveste suspendarea cauzelor penale ca urmare a sesizarii Curtii de Justitie a Uniunii Europene in vederea pronuntarii, cu titlu preliminar, asupra unei intrebari, intentia legiuitorului a fost aceea de a se aplica strict cazurile de suspendare prevazute de Legea nr. 340/2009.

Prin urmare, pentru considerentele ce preced, Inalta Curte, Completul de 5 judecatori apreciaza ca, in mod gresit, instanta de apel a dispus suspendarea judecarii cauzei pana la solutionarea cauzelor C-74/23 si C-131/23 inregistrate pe rolul Curtii de Justitie a Uniunii Europene, motiv pentru care va admite recursurile formulate de inculpatii Cosma Andreea, Cornea Danut Marcel si Anghel Florin Serghei impotriva incheierii din data de 26 octombrie 2023, pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia penala, in dosarul nr. 1221/1/2023, va desfiinta incheierea atacata si va dispune trimiterea cauzei instantei de apel in vederea continuarii judecatii”, au decis judecătorii.

Citește și Buzatu planifica din pușcărie influenţarea martorilor și fuga în Ecuador cu secretara sa – STENOGRAME incendiare